ALEXANDRU BERNARDAZZI, arhitectul care a îmbrăcat în piatră Chişinăul, 190 de ani de la naştere. 1 iulie 2021

      Biblioteca Naţională deţine o colecţie impresionantă de documente ce oglindesc viaţa şi activitatea arhitectului rus de origine armeano-italiană, architect principal al Chişinăului între anii 1856-1878. Aceste documente: cărţi, albume, cărţi poştale sunt înregistrate în catalogul electronic al Bibliotecii. Catalogul conţine numeroase surse bibliografice analitice ce se găsesc în fondurile bibliotecii : publicaţii seriale şi periodice, dicţionare, enciclopedii, grafică bidimensională, resurse electronice.

      Astfel, grafica bidimensională analitică din catalogul electronic, oferă o informaţie despre imaginile clădirilor create de Alexandru Bernardazzi : Biserica “Sf. Pantelimon”;  Capela Liceului de fete din Chişinău 1895 (azi Biserica “Sf. Teodora”);  Conacul Manuc-Mirzaian (Hânceşti); Turnul de apă, înălţat în anii 1862-1892  (azi “Muzeul Chişinăului”), Basorelieful lui Alexandru Bernardazzi (1831-1907), Clădirea Primăriei or. Chişinău şi multe altele.

     În cartea sa “Chişinăul din amintire”, Ch., 2011, Iurie Colesnic consemnează : “Alexandru Bernardazzi este arhitectul care a reuşit să dea Chişinăului stil. Şi dacă se poate vorbi despre un Chişinău istoric authentic acesta este meritul anume a lui, el a creat o nouă pagină estetică a oraşului…Clădirile proiectate de el au devenit patrimoniu naţional…”   

     Din cele mai intersante publicaţii                                                                                                      

    Anuarul Tyragetica, editată de Muzeul Naţional de istorie,1998 , autor Năstase Ludmila, consemnează pagini din biografia şi creaţia lui Alexandru Bernardazzi;  Egen Bâzgu  “Arhitectura tradiţională – memorie identitară”;  Ioan Ciuntu “Alexandru Bernardazzi-patriarhul arhitecturii Chişinăului” şi al.

Pentru informaţii : Biblioteca Naţională a RM, Colecţia de arte şi hărţi, str. 31August, 78 A, bl.2, tel 022240421, e-mail: arta@bnrm.md, http://arteplasticeharti.wordpress.com/

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Publicitate

Tudor Braga, 70 de ani de la naștere (1948-2016) 13 iunie 2018

Tudor Braga s-a născut la 13 iunie 1948, în satul Răspopeni, raionul Şoldăneşti.  Ani la rând, Tudor Braga a deţinut funcţia de director al centrului expoziţional „Constantin Brâncuşi”. A organizat numeroase expoziţii de pictură şi a scris sute de cronici despre activitatea plasticienilor de la noi. A fost deţinătorul premiului Naţional, ediţia 2015.

Această prezentare necesită JavaScript.

170 de ani de la nașterea lui Paul Gauguin, pictor postimpresionist francez (7 iun. 1848 – 8 mai 1903) 7 iunie 2018

Această prezentare necesită JavaScript.

Expoziție de artă plastică dedicată Zilei Internaționale a Copilului 29 mai 2018

În contextul sărbătoririi Zilei Internaţionale a Copilului, Biblioteca Naţională a RM organizează o expoziţie de artă plastică cu genericul „Loc de joacă pentru visul meu”. Vor fi expuse lucrările elevilor de la 4 instituţii cu profil arte plastice: LTPA Ion şi Doina Aldea-Teodorovici / LT Onisifor Ghibu / IPLT Liviu Deleanu / IPLT Ginta Latină.
Evenimentul va avea loc la 30 mai 2018 ora 14.00, Sala serviciului „Colecţie de Artă şi Hărţi”. Expoziţia va fi deschisă pentru public până 30 iunie 2018.

Elena Rotaru, 80 de ani de la naștere

Elena Rotaru este nascută în luna mai a anului 1938.

Elena Rotaru este considerată una dintre cele mai talentate creatoare de gobelenuri din Republica Moldova, a cărei tapiserii sînt apreciate şi peste hotarele ţării noastre. După ce a absolvit Școala Superioară de Artă Industrială din Moscova, tânăra palsticiană a revenit în Chișinău și aici, fiind preocupată de arta textilă.  Debutul tapiseriei profesioniste a avut loc în jumătatea a doua a anilor ’60. Elena Rotaru şi-a expus tapiseriile atît în Moldova, cît şi la Moscova. În 1990 a primit titlul de “Maestru Emerit al Artei din RSSM”. Printre lucrările ei se numără Fata cu cicoare, Vara, Toamna, Doina Bardului de la Mirceşti, Recolta, Florea-Soarelui, Femei în câmp .  Aceste lucrări au înscris primele pagini în istoria tapiseriei contemporane de la noi.

Această prezentare necesită JavaScript.