Expoziţia “Arta grafică”

Astăzi, 7 februarie, ora 16.00 în cadrul Salonului de artă a avut loc vernisarea Expoziţiei “Arta grafică” (desen, acuarelă, gravură) ai studenţilor de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chişinău Eugen Gorean, Catrin Bespaliuc, Cristina Scutaru, Dorina Scorocîrja, Maxim Solomco, Ruxanda Hubenco, Petru Postolachi, Andrei Railean, Anastasia Şeveliova, Dmitri Şibaev. Au luat cuvânt Svetlana Miron, şefa serviciului Arte şi hărţi, Felicia Saviţchi, decanul Facultăţii de Arte Plastice, profesorii universitari Alexei Colâbneac şi  Olga Diaconu, studentul Dmitri Şibaev şi alţii. Expoziţia va fi deschisă până pe 7 martie 2012.

This slideshow requires JavaScript.

Carol Pop de Szathmari – 200 de ani de la naştere

Carol Popp de Szathmáry (n. 11 ianuarie 1812, Cluj – d. 3 iulie 1887, București) a fost un pictor și grafician transilvănean, primul fotograf de artă și documentarist din Regatul Român și unul dintre primii zece fotografi din Europa. Primele studii le-a făcut în Transilvania, apoi (1853) a lucrat cu Anton Chladek la Pesta. A călătorit intens în țară și străinătate, de unde a adus numeroase imagini pitorești cu caracter de reportaj, dintre care cele executate în acuarelă se disting prin vervă, spontaneitate și poezie. În pictură, limbajul său este migălos și greoi, dar vădind același spirit de observație ascuțit, mai ales în scenele reprezentând bâlciuri sau târguri. Ca litograf, Szathmáry a lăsat un Album cu vederi din Transilvania (1841), precum și portretele deputaților din Dieta Transilvaniei. În 1860 a realizat o hartă topografică a țării. Opera sa mai cuprinde cromolitografii și acuarele înfățișând tipuri și porturi populare cu un caracter exclusiv documentar. În anul 1843 a realizat primele dagherotipii, iar în urma unor cercetări, a realizat și primele tabotipii. În perioada 1860-1870, Carol Popp de Szathmary a publicat un volum cu 100 de fotografii. A fost printre primii 10 fotografi din Europa și a realizat primul reportaj fotografic de război din lume în timpul Războiului Crimeii. Prin aceasta, el este recunoscut cunoscut ca primul foto-jurnalist. A călătorit în China, iar cu acordul Țarului Rusiei, a ajuns și în Siberia, unde a realizat fotografii artistice. În anul 1855 a primit patru medalii, pentru albumele de fotografie realizate și pentru activitatea sa fotografică, medaliile fiind acordate de Regina Angliei, Împăratul Austriei, Napoleon al III-lea al Franței și Regele Spaniei. În anul 1860 a contribuit la înființarea Bukuresti Magyar Közlöny, prima asociație culturală a maghiarilor din București.

Bibliografie

• Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
• Frunzetti Ion, Arta românească în secolul XIX, Ed. Meridine, București, 1991
• Ionescu, Adrian-Silvan, Cruce și semilună. Războiul ruso-turc din 1853-1854 în chipuri și imagini, Ed. Biblioteca Bucureștilor, București, 2001
• Oprescu, George, Pictura românească în secolul al XIX-lea, Ed. Meridiane, București, 1984
• Oprescu, George, Pictorii din familia Szathmary, Tiparul Institutului Grafic din Sfânta Mânăstire Neamțu
• Oprescu, George, Carol Popp de Szathmary, Analele Academiei Române, 1941

Legături externe

• Carol Popp de Szathmari Carol Popp de Szathmáry
• Famouswhy Carol Popp de Szathmáry
• Carol Popp de Szathmáry Carol Szathmari: An Outstanding 19th Century Romanian Photographer de Dr. Adrian-Silvan Ionescu
• FOTOISTORIE/ Cupidon cu bratele frânte – prima fotografie a lui Szathmari, 9 mar 2010, Emanuel Badescu, Ziarul de Duminică
• Atelierul lui Szathmari de la Hanul Bossel, 17 nov 2006, Emanuel Bădescu, Ziarul de Duminică

Articole biografice

• Vă mai amintiți de… Carol Popp de Szathmáry, 29 iulie 2009, Eliza Zdru, Adevărul

Sărbători fericite!

Cărţile poştale de Crăciun şi Anul Nou, însoţite de urările „Sărbători Fericite!“ şi tradiţionalul „La Mulţi Ani!”, trimise celor dragi constituie valoroase piese ilustrative din colecţia Serviciului ”Colecţie de Artă şi hărţi” al Bibliotecii Naţionale. O felicitare frumoasă rămâne întipărită în memorie un timp îndelungat, poate fi păstrată pe birou lângă alte rarităţi.  Sărbătoarea Naşterii Domnului, continuată de Anul Nou,  rămâne a fi cea mai fastuoasă şi spectaculoasă sărbătoare tradiţională, un prilej bun de împăcare şi bucurie. Creştinii serbează Crăciunul pe 25 decembrie (în calendarul georgian) şi pe 7 ianuarie (în calendarul iulian) în fiecare an. Povestea felicitarilor de Crăciun s-a născut în anul 1843, britanicul J.C.Horsley a vrut să-şi surprindă prietenii şi le-a trimis de Crăciun o scrisoare colorată, mai deosebită.  Englezii au cumparat 1.000 de copii ale primei felicitări.  Preţul ei era de 400 de lire sterline şi în patru ani a ajuns la încredibila sumă de 2.000 de lire.  Cinci ani mai târziu, aceste felicitari au inceput sa fie trimise prin postă, după recomandările lui Henry Cole, directorul Albert Museum din Londra. În acelaşi an cărţile poştale colorate au început să conţină şi motive religioase. Figura clasică a lui Moş Crăciun, cu barbă şi plete dalbe, este de fapt cea a sfântului ierarh Nicolae (în engleză Santa Claus), episcop de Myra, prietenul copiilor săraci, al fetelor fără zestre, al corăbierilor. În folclor se spune că Fecioara Maria, când trebuia să nască pe fiul lui Dumnezeu, ar fi ajuns la casa unui bătrân care se numea Crăciun, însă acesta nu o primeşte în casă, spre a nu-i spurca locul prin naşterea unui prunc zămislit din greşeală. Soţiei acestuia i s-a făcut milă de ea şi a dus-o în ieslea vitelor, îndeplinind rolul de moaşă. Soţul când a aflat s-a supărat şi i-a tăiat babei mâinile, apoi, înspăimântat de tot ce s-a întâmplat, a plecat de acasă. Crăciunoaia a umplut cum a putut un ceaun cu apă şi s-a dus să scalde copilul. Maria i-a zis să încerce apa şi când a băgat cioturile mâinilor, acestea au crescut la loc. De la această minune se crede că moaşele au mâini binecuvântate. Sărbătoarea Crăciunului este anunţată prin obiceiul de a merge cu colindul şi cu Steaua, pentru a vesti Naşterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiţie este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoţii comunităţii locale cu icoana Naşterii Domnului, binecuvântându-se casele şi creştinii. Colindele sunt texte rituale, evocând momentul când, la naşterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul naşterii, copiii – câte trei, ca cei trei magi – merg din casă în casă cântând colindul „Steaua sus răsare…”, purtând cu ei o stea. Ajunul Crăciunului începe cu colindul „Bună dimineaţa la Moş Ajun!”, casele frumos împodobite îşi primesc colindătorii. Aceştia sunt răsplătiţi de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri şi bani. După urări grupul colindătorilor organizează o serbare la care iau parte toţi tinerii.

Luiza Iantzen – 75 de ani de la naştere

Luiza Iantzen (n. 14.12.1936, s. Orlovo, r-nul Dnepropetrovsc, RSSU), artist plastic decorator din RSSM. A absolvit Şcoala superioară de arte industriale “V. I. Muhina” din Leningrad (1963). Practică ceramica în toate tehnicile: smălţuită, teracotă, şamotă, faianţă, porţelan, plastica mică. Lucrări: “Noi cu toţii mergem după soare”, “Animale”, “Bunicul şi bunicuţa”, platoul decorativ “Comsomolul”, “Torcătoarea” (toate în 1968), panoul decorativ “Tehnică cosmică” (1970), compoziţia “Pioneri” (1974), “Moldova ospitalieră” (1975), “Consacrare lui Sandro Botticelli” (1977), “Făt-Frumos şi Ileana Cosânzeana” (1981), “Puşkin şi ţiganii” (1982) ş. a.

Iulian Filip: Expoziţie personală “Vederea ACASEI”

În anul 1996 în acest spaţiu al Bibliotecii Naţionale poetul îşi divulga, într-o primă expoziţie personală de pictură, relaţia sa cu liniile şi culorile. Timp de 15 ani itinerarul expoziţional al lui Iulian Filip a ajuns pe la Biblioteca Municipală B. P. Haşdeu din Chişinău, pe la Biblioteca Gh. Asachi  din Iaşi, pe  la Biblioteca I. H. Rădulescu, dar şi la Muzeul de Istorie Dâmboviţa din Târgovişte, pe la Teatrul de Operă şi Balet, pe la Teatrul Satiricus – I. L. Caragiale, pe la Teatrul de păpuşi Licurici, pe la Biblioteca Universităţii Alecu Russo din Bălţi… Şi iată-l revenit la noi, evident – cu alte lucrări, pictură, dar şi cu bagatelle grafice, dar şi cu ceramică de forme mici, dar şi cu cărţi mai recente, parte dintre care ilustrate cu resurse proprii.

Inaugurarea expoziţiei – la 14 decembrie 2011, orele 15.00.

IULIAN FILIP

N. 27 I 1948, satul Sofia, jud. Bălţi, Republica Moldova, poet, dramaturg, prozator, folclorist, jurnalist, grafician.

Născut la 27 ianuarie  1948  în satul Sofia, judeţul Bălţi, Basarabia. După absolvirea şcolii medii din Sofia – student la Universitatea Alecu Russo din Bălţi (1965): mai întâi la facultatea de fizică şi matematică, apoi – la litere la aceeaşi Universitate. După absolvirea Universităţii (1970) – doctorant la sectorul folclor al Institutului de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe din Chişinău. Teatrul popular (folcloric) e tema investigaţiilor şi a tezei elaborate, în baza căreia e angajat la 1974 colaborator ştinţific al Academiei, funcţie în care activează până la 1985.

1974. Debut editorial – „Neîmpăcatul meşter”, plachetă de versuri, deschizătoare a colecţiei „Debut” la editura Cartea Moldovenească, care a însemnat şi afirmarea generaţiei „Ochiului al treilea” (Nicolae Dabija, Vasile Romanciuc, Leonida Lari, Efim Tarlapan, Leo Butnaru, Marcela Benea).

1977. Volumul versuri „Cerul fântânilor” la editura Cartea Moldovenească.

1978. Placheta de versuri „Dialoguri primordiale” la editura Literatura Artistică.

1980. Prima carte de versuri pentru copii – „Casa fiecăruia” la editura Literatura Artistică.

1981. Cartea „Cenuşar-voinicul şi Cenuşăreasa-mireasa”, piesă de teatru pentru copii, la editura Literatura Artistică. ( Tot anul acesta piesa pentru copii „Moara cu plăcinte” e montată şi prezentată în premieră la 1 martie 1981 în regia lui Ilarion Stihi la Teatrul academic „Puşkin” (acum „Eminescu”). Piesa e o dezvoltare a poeziei „Plăcinţele cu mărar”, întâmplată – vorba autorului – cinci ani în urmă la o „provocare” a fiului Adrian (care se visa la revelion muşchetar şi avea nevoie de rol), poezie care i-a marcat toată opera pentru copii.) În cadrul corpusului academic „Creaţia populară moldovenească” îi apare volumul „Teatru popular” (prefaţă, comentarii, texte – în colaborare cu Gheorghe Spataru) la editura „Ştiinţa” 1981.

1983. În colecţia „Mărgăritare” a editurii „Literatura artistică” îi apare volumul de teatru popular „Primiţi CĂLUŢUL?”. La aceeaşi editură – placheta de versuri „Hulub de poştă”.

1984. La prestigioasa editură „Sovietschii pisateli” din Moscova volumul de poezie în traducere rusă „Trevojnâi hudojnic” („Neâmpăcatul meşter”).

1981-1985. Autor şi prezentator al revistei lunare televizate „Almanah literar”.

1985. La studioul „Telefilm-Chişinău” – filmul muzical „Ştiubeiul de aur” după scenariul şi versurile pentru copii ale poetului. La editura „Literatura artistică” volumul de teatru pentru copii „Facă-se voia ta, Sfârlează!”, care „nimereşte” (împreună cu volumul „Primiţi CĂLUŢUL?”) într-o poştă intensă, metodică de doi ani, doi ani cuprinşi între prima scrisoare adresată primului secretar al CC al PC al RSSM Simion Grossu şi ultima scrisoare, după celelalte expediate în toate comitetele de stat şi în ministere, adresată secretarului general al CC al PCUS Mihail Gorbaciov. „Divorţează” cu Academia, care face jocul „Vigilenţilor”.

1987. Placheta de versuri „Unde eşti?” la editura „Literatura artistică”.

1988. La aceeaşi editură îi apare volumul de teatru pentru copii „Colacul marele, frate bun cu soarele” (muzica lui Ion Dascăl), iar la „Moldova-film” – filmul cu desene animate „Deşteptătoarele” după scenariul poetului. La Palatul „Octombrie” – o seară de voie bună cu poetul şi folcloristul Iulian Filip.

1989. În traducere rusă asociaţia „Kinoconcert” din Moscova îi editează cartea „Budilnichi”. Editura „Literatura artistică” îi editează placheta de versuri „Cafea neagră”. Premiera spectacolului pentru copii „Cenuşar voinicul şi Cenuşăreasa mireasa” la teatrul de păpuşi „Licurici” (regia Constantin Brehnescu din Iaşi).

1989. Vede lumina tiparului cartea de poezii şi cântece pentru copii (muzica lui Anatol Chiriac) „Copăcel, copăcel” la editura „Hyperion”. La aceeaşi editură apare în traducere rusă cartea pentru copii „Cto cego hocet?” („Cine şi ce vrea?”).

1990. Acceptă să fie ales şi numit şef al Departamentului Cultură al Primăriei Chişinău, mânat de ideea şi proiectul „Satului TREI IEZI”, concepţie originală a unui parc tematic de tip Disneyland.

1991. Premiera operei-rok „Mioriţa” la teatrul „Ginta Latină”, pentru care poetul a scris libretul (regia Veceslav Madan, compozitor Liviu Ştirbu). Pe baza piesei „Moara cu plăcinte” la studioul „Telefilm-Chişinău” se toarnă lung metrajul „Moara” cu Iurie Darie în rolul principal (regia Elena Iliaş). La „Hyperion” apare placheta „Fir de nisip”, iar la „Kinoconcert”, în Moscova, apare cartea pentru copii „Deşteptătoarele” în româneşte.

1992-1996. Coautor şi prezentator la emisiunea-concurs lunară „Cinel-cinel” la TV.

1993. La Palatul „Octombrie” – încă o seară de… bună voie cu Iulian Filip.

1994. Agenţia „Litera” îi scoate la lume placheta de catrene şi desene „Dansul timizilor”. Postfaţa semnată de Alexei Rău subliniază noutatea absolută şi valoarea noutăţii: grafica lui Iulian Filip.

1995. Lansează, împreună cu poeţii Vasile Romanciuc, Iurie Colesnic, Ianoş Ţurcanu, revista „Moment poetic”, care publică poeţi români din întreg spaţiul românesc. Scurtă „alergare” la Roma, Napoli, Montecassino (Italia) cu editorul Anatol Vidraşcu. La invitaţia avocatului Amedeo Carrocci din Pontecorvo tratează proiectul unei cărţi bilingve cu doi poeţi italieni.

1996. Apare la „Litera” cartea bilingvă cu poeziile lui Giacomo Leopardi şi Giussepe Ungaretti, selecţii foarte subiective – poeziile preferate ale lui Amedeo din opera lui Leopardi şi preferinţele lui Iulian Filip din Ungaretti, care şi-a tradus ce a preferat. La transpunerea în română a lui Leopardi poetul Vasile Romanciuc a colaborat cu valoroasa italienistă Ludmila Cojuşco, director adjunct la liceul „Dante Alighieri”. Mihai Cimpoi cu Amedeo Carrocci au semnat câte o tabletă despre poeţii italieni şi aventura neolatină a poeţilor basarabeni. La editura „Baştina” îi apare în cărticică aparte poezia „Au vrut melcii să se bată”. La teatrul municipal de păpuşi „Guguţă” premierea spectacolului „La izvor” după piesa „Broasca cu sângele rece”. La 2 septembrie la Biblioteca Naţională se inaugurează VERNISAJUL (aproximativ) INTEGRAL Iulian Filip cu 70 uleiuri şi grafică. Tot aici au fost lansate romanul divertisment „Cobaiul nu triumfă” (editura „Cartier”) şi volumul de poezie şi grafică „Mergătorul” (editura Uniunii Scriitorilor). În octombrie un vernisaj similar e găzduit de biblioteca „Gheorghe Asachi” din Iaşi. Tot aici, împreună cu Vasile Romanciuc, Ianoş Ţurcanu, Iurie Colesnic îşi lansează cele două cărţi noi alături de noutăţile editoriale ale colegilor.

1997. Primăvara, într-o delegaţie a Primăriei Chişinău ajunge la Londra, Durby (la un club Rotary), la Edinbourg, Scoţia, pentru a perfecta un program legat de copiii sărmani ai Basarabiei. Descoperă cu durere postere numeroase cu imaginea copiilor nenorociţi de la Hânceşti (cu menirea să-i înduioşeze pe britanici), postere care – de cele mai multe ori – constituie cam toată informaţia despre neamul nostru. Proastă, umilitoare imagine. Vara participă la o conferinţă internaţională în Washington (împreună cu Vasile Romanciuc, Claudia Partole, Arcadie Suceveanu, Ianoş Ţurcanu) – problemele globale ale familiei şi… ce-i de făcut? În octombrie participă la premierea volumului de poezie şi grafică „Mamutul din frigider”, apărut în limba maghiară la editura „Pont” din Budapesta (editor şi traducător Geza Szavai). Au participat preşedintele Uniunii Scriitorilor din Ungaria Bella Pomogatz, primarul de Chişinău Serafim Urecheanu, pretorul de Buiucani Valeriu Nimerenco, compatrioţii noştri de la ambasadă, scriitori maghiari. La editura „Muzeum” în colecţia „Micile Americi” apare cartea pentru copii „Din neamul lui Păcală”.

1998. Se constituie Asociaţia editorială NOI, care-l alege preşedinte. Susţine şi prezintă Primăriei argumentele de rigoare întru finanţarea antologiei bilingve „Ecouri poetice din Basarabia” (Moldova), realizată sub conducerea profesorului Valeriu Rusu la Seminarul de traducători „Mihai Eminescu” de la Universitatea din Provence, antologie în care sunt incluşi majoritatea poeţilor basarabeni. Celălalt „umăr” înţelegător îl pune editura „Ştiinţa” cu Gheorghe Prini în frunte. Premierea spectacolului „Da care-s sălbaticii?” la teatrul „Satiricus”. La teatrul „Guguţă” – ouă premiere: „Moara cu plăcinte” şi „Albina salvează lumina”. la editura „Cartier” apare cartea poetului Vasile Romanciuc cu 50 poeme, însoţite – concepţia poetului – de tot atâtea desene ale lui Iulian Filip. La editura „Iulian” îi apare în carte aparte poezia „Vrei să creşti mare?”. La editura „Cartier” – cartea de poezie şi grafică „Seminţele mărului oprit” provocată de primarul Serafim Urecheanu, care i-a înmânat la serata jubiliară (la Opera naţională) un contract cu obligaţiile părţilor – poetul obligat să scrie cartea, editura să i-o editeze. La editura „Prut-internaţional” îi apare cartea pentru copii „Ruga iezilor cei trei”, formulă originală de ABC. La „Litera” apare volumul „Bibliografie Iulian Filip”.

1999. Lansează proiectul Academiei Duminicale pentru Copii şi Părinţi „2 ore + 3 iezi”, element central al concepţiei Satului TREI IEZI, proiect complex, pentru care poetul a venit – declarat – în administraţia publică. La editura „Prut-internaţional” îi apare cartea-surpriză „Plăcinţele cu mărar” şi „Nucul cu o singură nucă”, care conţine poeziile şi poveştile alcătuite cu ani în urmă pentru copiii poetului, Adrian şi Adriana. Lansează proiectul „2 ore + 3 iezi” (împreună cu echipa de creaţie de la Departamentul Cultură), constituit din programul duminical „2 ore cu cei mai frumoşi copii ai Chişinăului” şi două reviste , una săptămânală TV şi una lunară tip magazin color „2 ore + 3 iezi”. Premierea spectacolului „Pâinică de la iepure” la teatrul „Guguţă”. Este invitat şi participă la săptămâna poeziei basarabene în Franţa împreună cu Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Vasile Romanciuc, Ion Hadârcă, Ana şi Alexandru Bantoş, săptămâna în care a fost lansată antologia „Ecouri poetice din Basarabia” (la Paris, Universitatea din Provence, Bandol, Avignon, Marseille). În aceste zile s-a constituit consiliul director al „Gintei latine” pentru reanimarea programelor de consolidare lansate de înaintaşii noştri Vasile Alecsandri şi Gabriel Mistral. O foarte bună conlucrare cu ambasada Moldovei la Paris, unde ambasadorul Mihai Popov realiza ceea ce reuşea la Chişinău Serafim Urecheanu – o echipă. Paralelă culminantă – Luvru, Turnul Eifel, Sena. În cadrul Zilelor DANTE la Chişinău, la inaugurarea Salonului de carte străină „DANTE” programele „GINTEI LATINE” continuă cu două lansări de carte, semnate de poetul italian Dante Cerilli: „DAL PENSIERO AI SEGNI. Idee e versi alle soglie del terzo millenio con DIECI POETI MOLDAVI CONTEMPORANEI” (Bastogi, Editrice, Italiana) şi „Ombre d”estate” – „Umbre de vară” (Prut internaţional), a doua bilingvă, traducerea română realizată de Adriana Filip şi Iulian Filip. În acest context volumul român-francez „Un ochi” de Vasile Romanciuc, lansat la 31 august la Casa Limbii Române tradusă de Estelle Varieux, prefaţa de profesorul Valeriu Rusu, editat la Ploieşti de editura „Libertas” cu Constantin Manolache la cârmă, apoi noua colecţie lansată de Amedeo Carrocci cu agenţia „Litera” – Moldova: Mileniul III – completează sugestiv impresia de seriozitate a „noilor latini”. La invitaţia Institutului Suedez cunoaşte obiectivele culturale mai valoroase din capitala Suediei şi vizitează Târgul cărţii pentru copii al ţărilor nordice, târg desfăşurat în Danemarca lui Hamlet (Kopenhaga).

2000. La editura „Augusta” din Timişoara îi apare volumul de versuri şi grafică proprie „Amărâtele hărţi”.

2001. Lansează, la propunerea directorului editurii Prut Internaţional Oleg Bodrug colecţia de cărţi miniaturale Carte de vizită cu primele şase volume: „Ştiutorul să mă ierte” de Iulian Filip, „E toamnă, cad măştile” de Vasile Romanciuc,  de Nichita Danilov, „Coloana nătângilor” de Efim Tarlapan, „Şi atât” de Ianoş Ţurcanu, „Globul de mătase” de Ion Hadârcă. Condiţiile poetului sunt acceptate de editură: colecţia să includă doar poeţi valoroşi şi dragi lui Iulian Filip. Noutatea concepţiei – fiecare text poetic are în „replică” o miniatură grafică a lui Iulian Filip. Poeţii care se „joacă” şi ei, comiţând grafică, o fac pe contul graficii proprii (Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Leo Butnaru).

2002. Colecţia Carte de vizită se completează cu volumele „Unicul cer” de Grigore Vieru, „Aşchii de stele” de Nicolae Dabija, „Senzaţii” de Nicolae Motoc (din Constanţa), „Strictul necesar” e Leo Butnaru, „Blândeţea tăcerii” de Vasile Spinei, „Pilat din… poantă” de Ion Diviza. Coautor al manualului de Limbă română pentru clasa a II-a.

2003. La editura „Libertas” din Ploieşti îi apare volumul bilingv, româno-francez, Un spin – Une epine, tradus, sub conducerea profesorului Vasleriu Rusu, de membrii Seminarului poetic „Mihai Eminesu” al Universităţii din Provence. La editura Grafema libris îi apare o selecţie din tabletele publicate timp de mai mulţi ani în fiece joi la „Literatura şi Arta” în volumul „Foarfeca lui Urecheanu”. Colecţia Carte de vizită continuă cu volumele „La capătul podului” de Nicolae Esinencu, „Corabia de la mansardă” de Arcadie Suceveanu, „Pe noi nouă adu-ne” de Alexe Rău, „Epigrama de dimineaţă” de Gheorghe Bâlici, „Gol sfâşiat” de Ana Blandiana, „În urechea timpului” de Ioan Baba. Coautor al Manualului de Limbă română pentru clasa a III-a. Apare în traducere engleză în culegerea Singular destines: Contemporary Poets of Besarabia (editura Cartier, traducători Cristina Cîrstea din Iaşi, Adam J.Sorkin şi Sean Cotter din SUA). La teatrul Guguţă – premiera spectacolului „Comoara tâlharului”, proiect susţinut financiar de Asociaţia femeilor juriste în probleme de trafic. Participă, însoţind teatrul Eugene Ionesco, la bienala teatrului nipon KAZE, în Tokio. La editura Bibliotheca din Târgovişte apare antologia „Poezia ACASĂ: Poeţi contemporani basarabeni” pe baza rubricii lunare „Poezia ACASĂ” susţinută de Iulian Filip în revista de cultură LITERE. Coautor al antologiei – Mihai Stan, directorul-fondator al revistei LITERE.

2005. Colaborarea cu Amedeo Carrocci – avocatul, fotograful, eseistul, poetul – continuă în albumul „Timpul fără timp”, apărut la editura Graficart (eseul Ghid basarabean – detectiv istoric neterminat şi traducerile din Ungaretti), în volumul de deschidere a colecţiei lui „Amedeo La musa nuova” (poezii în italiană alături de cele ale lui Ianoş Ţurcanu) şi un omagiu moldovenesc lui Leopardi, albumul „Dragoste şi moarte” (versiunea română a versurilor leopardiene).

2006. La editura Bibliotheca din Târgovişte apare volumul de publicistică „Când pe morţi îi strâng pantofii, cum e mersul celor vii?” E ales membru de onoare al Societăţii Scriitorilor din Târgovişte. În contextul constituirii SST şi a prezentării cărţii sale i se organizează, de către editura Bibliotheca şi Biblioteca Judeţeană un vernisaj de grafică iuliană. În cadrul Zilelor Chişinăului la Târgovişte e prezent în veche capitală voievodală cu spectacolele pentru copii Albina salvează lumina şi Comoara tâlharului.

Antol.:

Caiete Litere. În căutarea unui topos liric. Antologie a SST, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2006.

Referinţe critice selective:

În reviste – Liviu Damian, în Cultura, 1970, 14 februarie; Mihai Cimpoi, în Tinerimea Moldovei, 1977, 13 martie; Literatorul (România) 1996, nr.41; FLUX, 1996, 20 decembrie; Luceafărul, 1998; Vasile Romanciuc, în FLUX, 1997, 23 mai; în Luceafărul, 2000, 3 martie; Ion Ciocanu, în Tinerimea Moldovei, 1974, 3 noiembrie; în Literatura şi Arta, 1992, 6 februarie; 1995, 24 august; Nicolae Dabija, în Literatura şi Arta, 2003, 30 ianuarie, 13 martie; George Coandă, în LITERE, 2001, iunie; în Jurnal de Dâmboviţa, 2004, 29 ianuarie; Andrei Stratulat, în Revista Română, iunie 2000; În volume – Mihai Cimpoi, O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, 1996 Alexe Rău, Dansul timizilor, 1994 Ion Vatamanu, Viaţa cuvântului, 1980 Valeriu Rusu, Un spin – Une epine, 2003

Premii literare:

Premiul Ministerului Culturii, Ministerului Învăţământului şi al revistei Femeia Moldovei pentru piesa Cenuşar-Voinicul şi Cenuşăreasa-Mireasa (cea mai bună lucrare pentru copii) – 1980; • Premiul Simion Florea Marian al Academiei Române (alături de ceilalţi coalcătuitori – Nicolae Băeşu, Grigorie Botezatu, Victor Cirimpei, Efim Junghietu, Andrei Hâncu, Sergiu Moraru) pentru volumul Cât îi Maramureşul, apărut la editura Ştiinţa în anul 1993; • I se conferă, prin decret prezidenţial, titlul de Maestru în Arte (1993); • Premiul Ilie Gravorul (1994) pentru prezentarea grafică la volumul propriu de catrene Dansul timizilor; • Premiul Cea mai bună carte a anului – pentru cartea Ruga iezilor cei trei (1998), lansată în cadrul Salonului Internaţional al Cărţii pentru Copii (Chişinău); • I se conferă, prin decret prezidenţial, Medalia „Mihai Eminescu” ( 1998); • Premiul special pentru poezie al Festivalului Internaţional de poezie Lucian Blaga (Cluj, 2001); • Premiul pentru traducere („Dragoste şi moarte – Amore e Morte”, traducere din Giacomo Leopardi) al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2005).

Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1975), • Membru al Uniunii Scriitorilor din România (2002), • Membru al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova (2003); • Membru al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni din România (2005); • membru al Uniunii Oamenilor de Teatru din Moldova (2006).

prezentari grafice
Anghelescu, Veronica. Concert pentru oglinzi concave; Ora verde; Poveste despre pasul întrerupt: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 6. – P. 24-25.   Antonescu, Ecaterina. O, carte; Depărtare; Zbor; Zilele; Rochia de bal; În fugă: [versuri] ] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 5. – P. 11. Biolan, Toma. Devoţiune; Flori sălbatice; Lichidare: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 9. – P. 22.   Busuioc, Aureliu. Am vrut cândva s-o fur pe Mona-Lisa; Ştiu ochii; Interior; Evoluţie; Vecinii; Întâlnire; Îmbătrânesc; Ploaie; La aniversarea lui François Villon; Poeţii: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 8. – P. !7-19. Cetatea: [Versuri] /Prez. graf. de I. Filip . – Ch.: Museum, 1995. Coandă, George. Adâncă sferă mă azvârle-n cută…; Furie-s zilele încete-n goană…; O torţă-n eu e-o spasmă torţionară…; Adică ce-ar mai fi de spus anume…; În căutare stă o grea tăgadă…; Am prorocit apocalipsa…: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 4. – P. 12-13. Coccia, Rodolfo. Le nuvole camminano: (Gli angeli rimangono fermi): [Versuri] /Prez. graf. de I. Filip; Cuv. introd. de V. Romanciuc . – Frosinone: “RodRay”, 1997 . – 10 p. – În lb. it. Codru, Anatol. Întâmplarea mirării; Trafic de arme şi ruşine; Greu e, Doamne…; Acuarelă în alb; Tot pământul e o piatră suferindă de dor; Baladă; Maree în golf: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 5. – 17-19. Cosmescu, Alexandru. Gândurile nu au mătreaţă; Partea opusă a luminii este lumina însăşi; Deep Purple; Sursa indigestiei: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 8. – P. 24-25. Costenco, Nicolae. Din adânc; Poem într-un vers; Charmion; Departe de Moldova; Odă vinului; Compoziţie; Sonet: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 6. – P. 17-19. Danilov, Nichita. În deşert şi pe ape: [versuri] / des. de Iulian Filip. – Ch.: Prut Internaţional, 2001. – 125 p.   Dinu, Alexandrina. Anotimpurile zilei; Triumfuri-second hand; La cazane; Reverie niponă; Mraconia; Recidiva: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 10. – P. 22-23. Drăgănescu, Mircea. Robinson; Robinson II; Robinson III; Robinson IV; Robinson V; Robinson VI; Robinson VII; Tehnici de dispariţie 3; Magellan; Lecţia de anatomie: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 3. – P. 22-23. Esinencu, Nicolae. Copilul teribil; Ţăranii; Legământ; Macul; Sfârşit de veac: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 1. – P. 17-18.   Geacăr, George. Cercelul de aur; O călărire în zori ratată. Videoclip; Timp virtual. Fotografie de grup; Miezul şi coaja; Cugetările motanului pet: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. – 5. – P. 22-23. Gheorghe, Andrei. Parc de zăpadă; M-a crescut universul; Oda materială; Vânzătorul de baloane: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 1. – P. 12-13.   Hadârcă, Ion. Poezia; Biblia; Cocorii; Arc; Numai marea numai mama; Iconostas; Cadru bigot; Cruce şi noroc; Sărut de mai; Părţile vinului; Glasul perlei; Emisiune cu melc; Colivia: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 10. – P.17-18. Lari, Leonida. Şarpele; Noua declaraţie a lui Don-Juan; Mi-e dor de tine ca de-o poezie; În munţi; Omul albastru; Euridice; Când poeţii se duc; Întâmplare; Intrăm în toamnă; Către copaci şi flori: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 7. – P. 17-19. Limba în care sîntem: Versuri / Prez. graf. de I. Filip . – Ch.: Agenţia “Litera”, 1993 . – 48 p.: il. Mihnea, Paul. Cântece celest; Ipostază; Ca un copil; Destin; Casa; Vis diurn; Portret simfonic; Feciorului; Am început să mă grăbesc: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 9. – P. 16-18. Moment poetic: [culeg. de versuri] / ed. Iurie Colesnic; cop.: Anatol Tomoianu, după des. de Iulian Filip. – Ch., 1999. – 20 p. Moment poetic: [culeg. de versuri] / ed. Iurie Colesnic; cop.: Valentina Ciobanu; după des. de Iulian Filip. – Ch., 2000. – 20 p.   Nechit, Irina. Mersul pe vârful; Ziduri concentrice; Ceva din care să bem; Cercul polar: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 6. – P. 24-25. Nicolae, Ioana Dana. 11 martie 2001 sau o zi oarecare; Caligrame; Lumea văzută după jaluzele; Fiecare clipă e ultima; Străine, vrei să fii neliniştea mea?; Pictură murală, postmodernă: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 7. – P. 12-13. Popa, Nicolae. Încearcă şi stai neclintit; Scrisoare scribului; Eterna; Locul unde; Băutorii luminii; Vei lucra numai tu; Dumneavoastră: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 11. – P. 16-18. Sântepetrean, George. Iisus; Poetul; Vine o vreme; Rugă; Cogito: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 4. – P. 25. Sociu, Dan. Vodcă sau vin: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 1. – P. 27. Suceveanu, Arcadie. Viziuni la Cernăuţi; Corabia lui Sebastian; Cimitire vii; Emisfere de Magdeburg; Catedrală: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 7. – P. 24-25. Ştefan, Mihaela. În ziarul de ieri; Rătăciri; Metamorfoză; Apusuri care se-ntorc: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 3. – P. 18. Tarlapan, Efim. Coloana nătângilor: Epigrame alese / des. de Iulian Filip; cop.: Dragoş Popa. – Ch.: Prut Internaţional, 2001. – 131 p. Tomşa, Alexandra. Artă pe ramuri; Blestemul timpului; Dans in crêpe georgette; Gânduri, Contraste: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 7. – P. 27. Ţurcanu, Ianoş. Aidoma; Exorcism; Fericire; Atestare; Nocturna; Toamnă; Biografie; Se ştie; Surprindere; Sclipire; Joc; Timp oprit; Simt; Amăgire; Donaţie: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 8, 9. – P. 21-22. Ţurcanu, Ianoş. De toamnă…; Destin; O umbră: [Versuri] /Prez. graf. de I. Filip // Gazeta tineretului . – 1993 . – 5 oct. Ţurcanu, Ianoş. Oră de anatomie: [Versuri] /Prez. graf. de I. Filip . – Ch.: Museum, 1995 . – 63 p.   Ţurcanu, Ianoş. Priviri în oglindă: [aforisme] / il. de Iulian Filip. – Ch.: Gunivas SRL, 2001. – 56 p. Ţurcanu, Ianoş. Şi atât: [versuri] / des. de Iulian Filip; cop.: Dragoş Popa. – Ch.: Prut Internaţional, 2001. – 117 p. Vieru, Grigore. Făptura mamei; Legământ; Formular; Mică baladă; Joc de familie; Am rupt acest trandafir; Cămăşile: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 1. – P. 17-18. Vissarion, Andrada. Hamletiană II; Hamletiană III; Hamletiană IV; Paradisiace III (Adam şi Eva); Paradisiace IV (după cădere); Paradisiace V (exerciţiu de iubire): [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 11-12. – P. 38. Zadnipru, Petru. A trece; Moldovenii; Autobiciuire; Paşii mamei; Cântec pentru mama; Iubitei: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 4. – P. 16-18. Zaharia, Alin. De ce oare eu te-am cunoscut; Simfonia paşilor uzi; Moartea umbla în rochie de voal prin oraşul Târgovişte: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 1. – P. 26-27. BALADA îşi aşteaptă interpreţii // Momentul . – 1997 . – 7 noiembr. Apariţia plachetei de poezie “Îndoiala de sine” de Vasile Romanciuc, prezentare grafica  de poetul Iulian Filip. RODOLFO Coccia e i suoi amici fini disegnatori // Ciociaria Oggi . – 1997 . – 12 marzo . – În lb. it. Despre cartea poetului italian Rodolfo Coccia “Le nuvole camminano” cu prezentare grafică  de I. Filip şi cuvînt introductiv de V. Romanciuc.

Emil Loteanu – 75 de ani de la naştere

Cu prilejul aniversării a 75 ani de la naşterea marelui maestru al filmului moldovenesc şi internaţional, regizorului, scriitorului şi pedagogului Emil Loteanu cinematograful central din capitală “Patria-Centru” va fi redenumit Centru de Creaţie Cinematografică „Emil Loteanu”. Această decizie a fost adoptată de componenţa fondatorilor „Colaj” SRL, proprietară a reţelei de cinematografe „Patria”, care intenţionează să atribuie fiecărui cinematograf numele unor maeştri renumiţi din cinematografia naţională a Republicii Moldova. Conform deciziei  Ministerului Culturii al RM, duminică, 6 noiembrie, în scuarul cinematografului „Patria-Centru”, pe Aleea Stelelor Cinematografiei Moldoveneşti, va avea loc dezvelirea solemnă a bustului lui Emil Loteanu şi lansarea cărţii „O viaţă cît o moarte de lungă”, dedicată creaţiei şi vieţii regizorului.

Emil Loteanu (n. 6 noiembrie 1936, satul Clocușna, județul Hotin, Regatul României, astăzi în raionul Ocnița, Republica Moldova – d. 18 aprilie 2003, Moscova) a fost un celebru actor, regizor, scenarist, poet și scriitor român. Printre filmele regizate de el amintim Poienile roșii (1966), Lăutarii (1971), Șatra (1975), Gingașa și tandra mea fiară (1978), Anna Pavlova (1983) și Luceafărul (1986). A învățat la școala din Clocușna. După anexarea Basarabiei de către URSS în anul 1944, Emil a rămas la Rădăuți, împreună cu tatăl său (Vladimir), în timp ce fratele său, Marcel, și-a însoțit mama (Tatiana) la București. A urmat apoi studii la Liceul Sf. Sava din București. În decembrie 1949, rămas orfan de tată, el a trecut ilegal Prutul, refugiindu-se la casa bunicilor din Colencăuți. A fost prins și predat grănicerilor români, care l-au trimis la București, unde mama sa lucra la Ambasada Sovietică. În anul 1950, pe când familia Loteanu locuia lângă Studiourile Sahia, în casa lor s-a turnat filmul artistic– «Viața învinge». A încercat să dea examen la IATC București, dar dosarul său de admitere a fost respins. În anul 1952 a cerut să fie repatriat și s-a reîntors la Clocușna, cu scopul de urma studii de cinematografie la Moscova, deoarece fusese respins la București. În perioada 1953-1954 a fost actor la Teatrul dramatic “A.S.Pușkin” din Chișinău. “Într–una din zile, fiind cu mama la Cernăuți, a intrat la un cinematograf și a văzut un film american. I–a plăcut atât de mult, încât a fost marcat pentru o viață. Când a susținut examenul la cinematografie, la VGIK, a scris anume despre acel film pe care l–a văzut cu mama la Cernăuți”, își amintea fratele său, Marcel Loteanu.

A urmat cursuri de actorie la Școala Teatrală de pe lângă Teatrul Academic de Artă (MHAT) din Moscova (1954-1956) și de regie la Institutul Unional de Cinematografie (VGIK) din capitala URSS (1956-1962). După absolvirea Școlii de regie, a fost angajat în anul 1962 la studioul Moldova-film, lucrând în perioada 1973 – 1983 ca regizor la studioul Mosfilm din Moscova. În anul 1968 a devenit membru al PCUS. În anul 1985 a revenit în RSS Moldovenească, îndeplinind în perioada 1987-1992 funcția de președinte al Uniunii Cineaștilor din Moldova. A avut un rol important în formarea a două promoții de regizori de film în cadrul Școlii superioare de regie. El a fondat “Asociația experimentală de creație Phoenix-M”, revista de teatru și film “Lanterna Magică”, fiind și autorul emisiunii televizate “Se caută o stea”. De asemenea, a fost conducătorul cursului de actori de teatru și film la Institutul de Arte din Chișinău. Printre tinerii actori formați de Emil Loteanu amintim pe Svetlana Toma, Grigore Grigoriu, Victor Ciutac, Maria Sagaidac, frații Victor și Mircea Soțchi-Voinicescu etc. Ca o recunoaștere a meritelor sale în domeniul regiei de film, i s-au conferit titlurile de Maestru Emerit al Artei din Moldova (1969), Artist al Poporului din Federația Rusă (1980), titlul de membru de onoare al Academiei Internaționale de film Nike. De asemenea, a primit Premiul de Stat și Ordinul Republicii. În anul 2001, a primit Premiul pentru excelența artei regizorale, decernat la Ateneul Român din București. Emil Loteanu a încetat din viață la data de 18 aprilie 2003, într-un spital din Moscova, fiind înmormântat în cimitirul Vagankovski din capitala Rusiei.

Activitatea cinematografică

Emil Loteanu este autorul a peste 20 de filme, la realizarea cărora a participat atât prin regizarea lor, cât și prin scrierea de scenarii. El a debutat în cinematografie în anul doi de studenție, semnând scenariul și regia la filmele documentare de scurtmetraj Hora mare (1959), Amintiri din copilărie (1960), Piatra, timpul, cântecul (1961). Debutul său ca autor de filme de lungmetraj a avut loc în anul 1963, cu Așteptați-ne în zori (1963), film în care au debutat o serie de actori moldoveni cum ar fi: Ion Șcurea, Ecaterina Malcoci, Ilie Guțu, Dumitru Caraciobanu, Nina Doni, Iulian Codău etc. Au urmat filme ca Poienele roșii (1966), în care au debutat actorii Svetlana Toma și Grigore Grigoriu, Această clipă (1968) (care a obținut Premiul II la Festivalul unional de filme de la Minsk din 1970) și Lăutarii (1971), cu care a obținut mai multe premii cum ar fi: Premiul Scoica de aur la Festivalul internațional de filme de la San Sebastian (1972), Marele Premiu la Festivalul internațional ce dezvăluie tema artei și folclorului (Italia, 1972), Premiul Nimfa de aur la Festivalul Internațional de filme din Neapole (Italia, 1972), premiul spectatorilor și al presei pentru cel mai bun film la Forul Cinematografic din Milano (1978). Colaborarea sa cu studioul “Mosfilm” a fost marcată de regizarea a două capodopere: filmul Șatra (1976) despre viața țiganilor de la începutul secolului al XX-lea, care a câștigat o mulțime de premii și anume Marele Premiu Scoica de aur la Festivalul Internațional de la San Sebastian (1976); premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul Internațional al celor mai bune filme din lume din Belgrad (Iugoslavia, 1977); premiul pentru cel mai bun film la Festivalul Internațional din Praga (1977); premiul pentru rezolvarea plastică a secvențelor la Congresul XI al UNITEX din Paris și filmul Gingașa și tandra mea fiară (1978), ecranizare a nuvelei “O dramă la vânătoare” de Anton Cehov, care a participat la Festivalul celor mai bune fime din lume din Belgrad (1979). Participă apoi la regizarea a două episoade a filmului Anna Pavlova (film distins cu Marele Premiu Pentru cea mai înaltă contribuție în arta cinematografică, Marele Premiu pentru cea mai bună coproducție, premiul Pentru cea mai bună lucrare de operator, Premiul Pentru cel mai bun film străin), realizat în coproducție cu cineaști din Anglia, Franța, Cuba, RDG. În anul 1986, revenit în RSS Moldovenească, el a regizat filmul artistic de televiziune Luceafărul, despre viața și creația poetului Mihai Eminescu. În anul 1993, Emil Loteanu a realizat ultimul său film, intitulat Găoacea, în care are în distribuție numeroși interpreți din România: (Silviu Stănculescu, Mircea Diaconu) etc. A fost profesor onorific al Facultății de Arte Hyperion din București, al cărei decan este regizorul Geo Saizescu, interpret în ultimul film al cineastului basarabean. În afară de filmele de ficțiune, Loteanu a realizat și filmele de scurt metraj: Frescă pe alb (1967), Academicianul Tarasevici (1970), Orașul meu alb (1973), Ecoul văii fierbinți (1974), Eugeniu Doga (1983), Svetlana Toma (1984), Grigore Grigoriu, Durerea (1985) etc.

Activitatea literară

Emil Loteanu s-a făcut cunoscut și ca autor de cărți de poezie și proză scurtă. El a debutat cu versuri în paginile revistei Contemporanul din București (1949). A publicat apoi volumele de versuri Zbucium (1956), Versuri (Ed. Lumina, Chișinău, 1970), Sufletul ciocârliei (Ed. Cartea Moldovenească, Chișinău, 1974) și plachetele Chemarea stelelor (Ed. Cartea Moldovenească, Chișinău, 1962) și Ritmuri (Ed. Cartea Moldovenească, Chișinău, 1965). De asemenea, a publicat și cărți de proză cum ar fi Vioara albă (Ed. Cartea Moldovenească, Chișinău, 1963), Bucolica (1966) și Lăutarii (Ed. Cartea Moldovenească, Chișinău, 1972), ultimele două fiind ecranizate de către el însuși. Deși versurile sale prevesteau un talent de poet, la sfârșitul anilor ’60, Loteanu a renunțat la activitatea literară în favoarea celei cinematografice.

Filmografie

Regizor

Filme de ficțiune

• A fost odată un băiat (1960)
• Așteptați-ne în zori (1963)
• Poienile roșii (1966)
• Această clipă (1968)
• Lăutarii (1971)
• Șatra (Mosfilm, 1975)
• Gingașa și tandra mea fiară (Mosfilm, 1978)
• Anna Pavlova (Mosfilm, 1983) – 2 episoade
• Luceafărul (1986)
• Găoacea (1993) – 2 episoade

Filme documentare

• Hora mare (1959)
• Piatra, timpul, cântecul (1961)
• Frescă în alb (1967)
• Academicianul Tarasevici (1970)
• Orașul meu alb (1973)
• Ecoul văilor fierbinți (1974)
• Eugene Doga (1983)
• Svetlana Toma (1984)
• Grigore Grigoriu (1985)

Scenarist

• A fost odată un băiat (1960)
• Așteptați-ne în zori (1963)
• Poienile roșii (1966)
• Lăutarii (1971)
• Șatra (Mosfilm, 1975)
• Gingașa și tandra mea fiară (Mosfilm, 1978)
• Anna Pavlova (Mosfilm, 1983) – 2 episoade
• Luceafărul (1986)
• Miorița (“Telefilm – Chișinău”, 1987)
• Durerea (“Moldova – film”, 1989)
• Pițigoiul în picaj (“Telefilm – Chișinău”, 1989)

Legături externe

• IMDB – Emil Loteanu
• Cinemagia – Emil Loteanu
• Web-enciclopedia filmului moldovenesc – Emil Loteanu
• Webpagina lui Emil Loteanu
• Situl Muzeului Emil Loteanu din Clocușna, satul de baștină al regizorului
• Alex Găină: Alecu Ivan Ghilia și Emil Loteanu

Articole biografice

• Vă mai amintiți de… Emil Loteanu, 24 noiembrie 2009, Eliza Zdru, Adevărul

Pablo Picasso – 130 de ani de la naştere

Serviciul “Colecţie de artă şi hărţi” a prezentat o expoziţie de cărţi, albume, reproduceri consacrate pictorului, graficianului, sculptorului şi ceramistului spaniol Pablo Picasso.

Pablo Diego José Francisco de Paula Juan Nepomuceno María de los Remedios Cipriano de la Santísima Trinidad Martyr Patricio Clito Ruíz y Picasso Lopez s-a născut în data de 25 octombrie 1881 în Malaga şi a murit în 8 aprilie 1973 în Mougin, Cannes. A fost un artist plastic spaniol. Picasso a devenit o legendă în timpul vieţii şi este probabil cel mai celebru artist al secolului XX. Chiar şi dupa moarte, locul lui în artă nu a fost egalat. Artistul era extrem de multilateral, utilizând toate mijloacele imaginabile printre care creionul, acuarela, vopsele de ulei, cărbunele, metalul, ghipsul sau resturi colectate din tomberoane. Personalitatea puternică a lui Picasso a dominat viaţa artistică avangardistă până în preajma celui de-al doilea razboi mondial şi el a fost unul dintre iniţiatorii schimbărilor radicale din domeniul picturii şi al tipăriturilor. Pregatirea lui Picasso a început la Academia de Artă Lonja din Barcelona dar din 1900 a început să-şi petreacă luni întregi la Paris, unde s-a stabilit definitiv în 1904. Starea reţinută a tablourilor din Perioada albastră reflecta perioada de sărăcie disperată din viaţa artistului. În următorul stil al lui Picasso, Perioada roz, tonurile de roz au luat locul tonurilor albastre. Tema  era abordată mai optimist. Subiectele favorite au devenit arlechinii, acrobaţii, dansatorii şi entuziasmul pentru modul lor de viaţă. Această abordare mai lipsită de griji a avut succes la public şi picturile perioadei roz s-au vândut foarte bine. Domnişoarele din Avignon din 1907, ce  reprezintă cinci personaje feminine dintr-un bordel a devenit cea mai semnificativă lucrare din perioada timpurie a lui Pablo Picasso. În anii următori Picasso şi colaboratorii lui apropiati, Georges Braque şi Juan Gris, au explorat noile posibilitati pe care Les Demoiselles d’Avignon le-au iniţiat, creând curentul artistic numit cubism. În 1917 el a fost invitat la Roma pentru a crea costumurile şi decorurile spectacolului de balet al lui Diaghilev, comandă urmată de multe altele. Călătoria la Roma l-a stimulat pe Picasso să realizeze o serie de picturi monumentale cu teme clasice, cum ar fi nimfe şi fauni, zei şi zeiţe şi Minotaurul. În anii ’30 Picasso a început să realizeze lucrări de o expresivitate violentă, adesea emanând un sentiment pesimist şi de disperare. Tensiunea din aceste tablouri îş are originea atât din durerea personalî a artistului declanşată din destrămarea primei căsătorii cât şi din contactul cu artiştii suprarealişti, care susţineau creaţia artistică influenţată de modul în care aceasta era dictată de subconştient. Această perioada a culminat cu celebra Guernica, probabil cea mai cunoscută creaţie a lui Picasso. În această lucrare, Picasso a exprimat oroarea simţită la auzul veştilor despre bombardarea şi distrugerea capitalei în războiul civil spaniol. Tablourile produse de Picasso după cel de-al doilea razboi mondial nu se ridica la nivelul lucrărilor timpurii în privinţa importanţei în istoria artei sau a geniului artistic, dar multe sunt foarte inovatoare. Picasso va fi probabil comemorat mai ales pentru creaţiile lui timpurii, dintre care cele mai reuşite erau produsul răspunsului emoţional al artistului la evenimentele şi personajele din jur.

Fată în faţa oglinzii (1932). Ceea ce îl face celebru pe Pablo Picasso este cubismul. Maestrul încearcă să reprezinte obiectele tridimensionale pe suprafaţa bidimensionala a tabloului, fără a folosi însă mijloace iluzioniste, care să lege forma ţi suprafaţa prin îngreunarea observării diferenţei dintre primul plan şi fond. Obiectele sunt descompuse în părţi de bază şi apoi sunt reasamblate pe suprafaţa pictată. Începând cu anul 1912, Picasso recurge la metoda “colajelor”, cubismul intrând într-o “fază sintetică”. În acest mod, Picasso reuşeşte să accentueze şi mai mult diferenţa între suprafaţa tabloului şi relieful obiectelor reprezentate.

Domnisoarele din Avignon (1907). Această opera anunţă cubismul pe care Picasso şi Braque l-au definitivat între 1910 şi 1920, căutând resursele unei viziuni intelectuale a obiectelor prin constructivism, analiză şi sinteză. Culoarea este întinsa în zone plate şi mari, în contrast cu liniile dure, tăioase, colţuroase, astfel încât suprafeţele să devină planuri solide. Fondul îşi face loc printre figuri, se desface în mai multe planuri dure şi ascuţite. Spaţiul se deformează şi se descompune ca figurile. În stânga, compoziţia este construită pe o succesiune de personaje drepte, în dreapta compoziâia se descompune, chipurile ultimelor două femei devin măsti de sculptură neagră. 

Dora Maar Au Chat (1941.) Tabloul o reprezintă pe iubita artistului, Dora Maar, şezând pe un scaun, cu o pisică pe umăr. Lucrarea a fost vândută în anul 2006, la o licitaţie organizată de Sotheby’s New York, pentru suma de 100,7 milionane de dolari. Pictura se remarcă prin strălucirea culorilor şi prin modelul complex al rochiei personajului. Guernica (1937). În aprilie 1937 bombardierele germane în serviciul lui Franco au atacat vechiul oras Guernica, fără alt scop decât de a masacra şi de a semăna teroare în rândurile populaţiei civile. Omorând pe cetaţenii din Guernica, aviatorii germani au ucis civilizaţia. Picasso a hotărât ca pictura sa fie o ripostă la atrocitatea acelui masacru astfel încat să o ţină prezentă în conştiinţa lumii, constrângând-o să judece şi să decidă. În Guernica nu există cromatism: numai negru, alb, gri. Renunţând la culoare şi relief, Picasso a tăiat raportul omului cu lumea. Nu mai există natură sau viaţă, ci viziunea morţii în acţiune. Violenţa şi moartea geometrizează, mecanizează chipurile, membrele, figurile. Picasso a declarat că atrocitatea masacrului de la Guernica este în logica aşa numitei civilizaţii tehnologice, a maşinilor.

Cultura azi

Ghenadie Jalbă – expoziţie personală la 55 de ani

MINISTERUL  CULTURII  AL  REPUBLICII MOLDOVA

UNIUNEA  ARTIŞTILOR  PLASTICI DIN  REPUBLICA MOLDOVA

DIRECŢIA  CULTURĂ  A   PRIMĂRIEI  MUNICIPIULUI  CHIŞINĂU

au  onoarea  să  Vă  invite

 LA  EXPOZIŢIA  PERSONALĂ  DE  PICTURĂ

GHENADIE  JALBĂ

22 septembrie – 09 octombrie 2011

CENTRUL EXPOZIŢIONAL “CONSTANTIN BRÂNCUŞI” , bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 3, Chişinău.

Născut pe 13 Octombrie, 1956,S. Sărata-Veche, Făleşti, Rep. Moldova

Titularizare UAP  15 Martie 1993, secţia Pictură

Rezidenţa   MD-2072, Chişinău, str.Valea Crucii 8, ap.310

Tel. (dom): [+373.22] 56 16 32

GSM: [+373] 078025647

E-Mail: admin@arta.md 

© Foto: Iurie Foca, 2010.

http://jaloba.arta.md/ro/gallery/1

Formarea

1968-1971 – Şcoala de arte plastice pentru copii din Făleşti, filiala Sărata Veche, prof.  Gheorghe Sandu
1971-1975 – Colegiul de Arte Plastice  A. Plămădeală (fosta Şcoală Republicană de Arte Plastice 

I. Repin ), clasa prof. Petru Rusu, Chişinău
1975-1981 – Institutul Academic de Stat de Arte Plastice  din Moscova V. I. Surikov, Federaţia Rusă, clasa prof. Victor Grigorevich Tsiplakov

Consacrarea

1984 – Debutează în calitate de plastician. Până la zi, a participat la peste 100 de expoziţii organizate în ţară şi străinătate
1991 - Titularizat membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova
1997 – Membru al Asociatiei Internaţionale a Artiştilor Plastici Profesionişti în cadrul UNESCO

Activitate profesională şi pedagogică

1984-1995 – Lector, Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă”, Chişinău
1983-1984 – Director, Şcoala de arte plastice pentru copii din Făleşti
1981 – Profesor, Liceul Republican de Arte Plastice “Igor Vieru”, Chişinău
1998, până la zi, profesor, Colegiul de Arte Plastice “Al. Plămădeală”, Chişinău
1996-2003 – Preşedinte al Secţiei Pictură a Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova 2009, până la zi – preşedintele UAP din R. Moldova

Expoziţii personale

1990 – Direcţia Cultură a Primăriei municipiului Chişinău, Moldova
1998 – Muzeul Literaturii Române V. Pogor, Iaşi, România
1998 – Galeriile Geneza, Moineşti, România
1999 – Galeriile Arta, Bacău, România
2001 – Ambasada României la Chişinău, Moldova
2003 – Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Chişinău
2004 – Artium Gallery, Dedeman grand Chişinău Hotel
2011 – Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi UAP, Chişinău

Expoziţii relevante în străinătate

1987 – Expoziţia Artişti plastici din R.Moldova, Strasbourg, Franţa
1998, 1999 – Expoziţia artiştilor plastici din R.Moldova la Salonul Internaţional, ЦД Х , Moscova, Federaţia Rusă
1999 – Expozitie din colecţiile MNAM al Moldovei, Finlanda, Germania
2000 – Expoziţie de artă plastică în cadrul Târgului Internaţional Hannovra – 2000
2006 – Expoziţia de artă plastică Vecinii de la Răsărit, Utrecht, Olanda
2006 – Expoziţia Moldova, Artă Contemporană, Bruxelles, Belgia

Tabere de creaţie/simpozioane/documentări

1990 – Tabăra de creaţie Arta tinerilor pictori, Iaşi, România
1993 – Studiu şi documentare la Centrul Micado, Paris, Franţa
1997 – Tabăra internaţională de creaţie Tescani, România
2000 – Tabăra internaţională de creaţie Iaşi, România
2003 – Tabăra de creaţie Orheiul Vechi, Rep. Moldova
2004 – Tabăra de creaţie Vatra Dornei, România
2004 – Leogrant Art Chişinău Painters’ Campus, Rep. Moldova

Lucrări în colecții publice
Muzeul Naţional de Artă al Moldovei (Chişinău, Moldova)
Muzeul de Arte Plastice din Bacău (România)
Muzeul Literaturii Române V. Pogor, (Iaşi, România)
Muzeul de Istorie al Moldovei (Chişinău, Moldova)
 Lucrări în colecții private
Australia, Canada, Federaţia Rusă, Franţa, Germania, Italia, Republica Moldova, România, S.U.A., Ucraina

Bibliografie

– enciclopedii, cataloage
Ghenadie Jalbă. Pictură. Catalog. Prefaţă : Valentin Ciucă, Spiritul Proteic.  Chişinău, Tipar Combinatul poligrafic, 2011
Ghenadie Jalbă. Pictură. Catalog. Chişinău, Tipar Combinatul poligrafic, 2003
 Arta contemporană din Republica Moldova. Catalog. Curator: Zbârnea, Tudor. – Chişinău, Editura Atelier, 2006
 Bienala Internaţională de Pictură – 2009 Chişinău. Catalog, curator: Tudor Zbârnea. – Chişinău, editor: Bienala Internaţională de Pictură – 2009, 2009    
Colesnic, Iurie. Colegiul Republican de Arte Plastice „Al. Plămădeală”. Ghid encyclopedic. – Chişinău, Editura Museum, 2008
 Saloanele Moldovei, ediţia a I-^a. Catalog. – Bacău, 1991
 Saloanele Moldovei, ediţia a V-^a. Catalog. – Bacău, 1995
 Saloanele Moldovei, ediţia a VIII-^a. Chişinău-Bacău-Bucureşti. Catalog. – Chişinău, 1998
 Saloanele Moldovei, ediţia a XIV-^a. Catalog. – Bacău, 2004
 Saloanele Moldovei, ediţia a XV-^a. Catalog. – Chişinău, 2005
 Saloanele Moldovei, ediţia a XVI-^a. Catalog. – Bacău, 2006
 Saloanele Moldovei, ediţia a XVII-^a. Catalog. – Chişinău, 2007
 Saloanele Moldovei, ediţia a XVIII-^a. Catalog. – Bacău, 2008
 Saloanele Moldovei, ediţia a XIX-^a. Catalog. – Chişinău, 2009
 Saloanele Moldovei, ediţia a XX-^a. Catalog. – Bacău, 2010
 Saloanele Moldovei, ediţia a XX-^a. Catalog. – Chişinău, 2011
Zbarnea, Tudor, Salonul de toamnă, 2005. Concursul Naţional în domeniul Artelor plastice. Ediţia I
Organizator: Ministerul Culturii şi Turismului al RM. Catalog. – Chişinău, 2005
– periodice
Cernica, Doina. Interviu cu pictorul Ghenadie Jalba // Crai Nou. – Suceava [România], 2004. 20 noiembrie.
Rocaciuc, Victoria. Pictorul Ghenadie Jalbă // Atelier. – Chişinău, 2004.
Adam, Victor. Inspirat din tradiţiile populare// Ploieştii. – Ploieşti, 2006.  2-8 martie.
Păpuşoi, Liliana. Interviu cu Ghenadie Jalbă // Cotidianul Flux.– Chişinău. 2006. 28 martie.
Bantoş, Alexandru. Dialog  cu Ghenadie Jalbă // Limba Română. – Chişinău. 2006. nr.7-8.

Note critice

Valentin Ciucă: Ghenadie Jalbă – spiritul proteic

O formulare care a devenit în timp celebră susține că tinerii visează înainte, bătrânii visează înapoi, iar la mijloc bărbații se luptă… Sunt tentat să dau crezare acestui punct de vedere, deoarece statistica poate oricând confirma, fără să ignore excepțiile care identifică tineri îmbătrâniți prea devreme ori bătrâni cu o vitalitate creatoare remarcabilă. La nivelul artei universale, există atâtea exemple ale unor longevivi care și-au păstrat permanent vitalitatea, asociată cu înțelepciunea, nici ea de neglijat. Angajat de timpuriu în sfera atât se seducătoare, dar atât de dificilă a universului artei, Ghenadie Jalbă a parcurs itinerariul labirintic al anilor de formare intelectuală și artistică cu încrederea că substratul genetic îl va conduce către zonele eterate ale spiritului și comunicării către ceilalți a sinelui profund, unde identificăm momente de veritabilă jubilație intelectuală, dar și stări prin care eul profund simte nevoia unei revolte. A face pictură este un destin, a atinge sferele înalte ale valorii o datorie morală în raport cu ceea ce numim harul…  Confratele de la Chișinău, acum așezat de breasla artiștilor în fruntea obștei, confirmă un traseu uman și creator prin care anii de formare la Colegiul Al. Plămădeală legitima un talent evident pentru arta culorilor și se pregătea cu răbdare și temeinicie pentru desăvârșirea anilor de ucenicie și intrarea în complexa și autentica existență artistică. Studiile de la Chișinău, asociate la nivel universitar cu cele de la Institutul Suricov din Moscova au modelat în planuri diferite personalitatea unui artist pentru care meșteșugul culorilor era, concomitent o provocare și o vocație. Toți comentatorii stabilesc cote înalte de respect față de multiplele școli de pictură din spațiul ex-sovietic, a căror prestanță profesională a fost apreciată unanim. Respectul pentru tradiție, asociat unei impecabile rigori profesionale, a generat un fel de mitologie a domeniului, rămânând, firește, destul loc și pentru alte variante posibile. Canoanele, în artă, conduc la schematizări, în timp ce doar libertatea, bine înțeleasă și gestionată, asigură spațiul autentic al exprimărilor personale. Fiecare artist-creator de universuri în plan uman și estetic își asumă responsabilități care transcend imediatul, clipa. În fapt, creatorul autentic face permanent racordul dintre cei care au fost și cei care nu s-au născut încă. Tradiția marchează bornele de hotar între viziuni și stiluri, prezentul obligă la depășirea lor. O permanentă dinamică a mișcărilor pe harta lumii și a artei face ca lumea să capete un sens, o noimă, cum spunea, deseori, Constantin Noica. Din perspectiva definirii eului artistic, Ghenadie Jalbă pare deschis către toate azimuturile imaginarului, nimic din tot ceea ce vede nu i se pare derizoriu sau inexprimabil pictural. El are capacitatea de a înnobila subiecte minore sau anodine, de a monumentaliza universul imediatului. Fecunditatea și spiritul laborios, mereu în alertă, l-a condus în timp către o formulă individuală, numită stil, prin asocierea în absolut a ansamblului de opere, fiecare dintre ele țintind către propria individualitate. Stilul său se compune asemenea unui mozaic în care fiecare fărâmă ceramică are dreptul la strălucire, iar ansamblul compozițional cu atât mai mult. Asemenea fecunditate imaginativă face ca fiecare nouă compoziție, fie ea portret, natură statică, peisaj să exprime o secvență ideală, un fragment din universul vizibilului. Expozițiile lui Ghenadie Jalbă deschise la Chișinău, Moscova, Iași, Bacău ș.a., taberele și simpozioanele, expozițiile de grup identifică un creator care a făcut din disciplina atelierului și din mobilitatea intelectuală și fizică un mod de a fi permanent racordat la pulsul vieții. Prezența într-o tabără la Paris, dar și la Tescani sau Vatra Dornei subliniază necesitatea dialogului intercultural, varietatea opțiunilor stilistice asigurând permanent sentimentul surprizelor… anticipate. Sub raport pictural, structura opțiunilor artistului variază între viziunile monumentale, simbolice ale frescei ca semn și sens al istoriei și subtilitatea cu care surprinde candoarea copilăriei sau frumusețea nubilă a unor fecioare aflate la vremea culesului. În general, feminitatea este pentru artist privilegiul unui elogiu adus, prin artă, naturii și vieții, bucuria de a exista fiind darul absolut al divinității. De aici altitudinea spirituală în tratarea motivului, armonia cromatică perfect acordată ansamblului. Culorile, deseori coapte ca un fruct, fac trimitere la miracolul vieții și al anticipatei maternități. Reacția de tip intelectiv se conjugă la Ghenadie Jalbă cu gestul deseori spontan, febril chiar, astfel prospețimea ansamblului determină atașamentul la fel de spontan al privitorului. Nudurile, senzuale și catifelate, impun, ca dorință, tactilități suave, ochiul abandonându-se propriei desfătări… Cromatica perfect racordată pe o paletă cu relații ale ocrurilor  și a unor griuri prețioase trimite la universul chemărilor din adâncul ființei fizice. În plan spiritual, compozițiile consacrate unor portrete țintesc definiri caracteriale, universuri intime, oameni așa cum putem întâlni la orice pas. Viața interioară a personajelor anodine se relevă doar celor cu adevărat interesați de psihologiile  stranii, bizare sau atașate de trăiri împinse către limite. Varietatea stilistică a artistului permite abordarea dezinhibată a oricărui subiect posibil. Unele viziuni compoziționale, desfășurate pe verticală, fac din ascensional un semn al divinității omniprezente. Desfășurarea amplă, are sensul unui elogiu, masele de culoare fiind, ca la El Greco, o deformare a formei cu efect senzorial și mintal de excepție. Tema gravă a durerii, exprimată simbolic, arată că în filosofia  pictorului, categoriile aparent opuse, binele și răul, sunt consubstanțiale. Artistul alternează reflecțiile grave asupra rosturilor lumii, dar nu neglijează spectacolul lumii de lângă noi. Copii candizi, Domnișoarele surprinse în Scenele stradale fac din pictor un monden reporter în căutare de subiecte estivale. Portretul în alb sau Broboada albă, candizii copii, bărbații misterioși ascunși sub cupola unor pălării hogașiene, sugerează secvențele unui deschis permanent spectacol al străzii. Retragerea în pitorescul orizont campestru, sensibil la efectele de lumină, are în cazul lui Ghenadie Jalbă un fel de anteică revenire în teritoriile originarului. Un orizont tonifiant și pentru artist și pentru privitor, astfel încât regenerările succesive asigură forța ansamblului și parcursului. Apreciez lucrări ca Durerea, Personaj, Mister, portretele de copii, naturile statice pentru transparențele fluide, precum și, îndeosebi, compozițiile Mocanii, Refugiații al căror fior tragic, amplifică  dramatismul compoziției, cromatica sugerând limitele durerii…  Vitalitatea creației, diversă și robustă în arhitectura plastică și rafinamentele cromatice, face din Ghenadie Jalbă un artist care, privind uneori înapoi la clasici, știe cum să rezoneze timpurilor învălmășite de-acum…

Aelita Andre – o fetiţă de 4 ani pictează

Se numeşte Aelita Andre şi este considerată copil-minune al picturii. S-a născut în Rusia, dar trăiește, împreună cu părinții săi, în Melbourne, Australia. La doi ani a avut prima expoziție de grup în Melbourne, alături de artiști adulți. La trei ani a devenit membră a Asociației Naționale pentru Arte Vizuale din Australia. După cum afirmă părinții săi, artiști amândoi, Aelita a început să picteze când avea un an și jumătate şi are 9 de opere de artă la Galeria Agora din Manhattan pe care le-a vândut cu 30.000 $ (lucrările din cadrul expoziţiei ajung de la 5.000 $ până la 11.000 $  pentru fiecare pânză). Artista găseşte continuu noi tehnici de exprimare în modul în care şi-l doreşte, precum utilizează o gamă largă de instrumente – perii, spatule, degetele proprii, palmele sale, de asemenea experimentează cu o varietate de materiale, inclusiv obiecte cum ar fi frunze, crenguţe şi foiţa de aur pentru a reda relief tridimensional în operele sale. Un fotograf a aratat picturile realizate de Aelita (care avea mai putin de 2 ani) directorului unei galerii de artă din Melbourne şi l-a întrebat dacă ar dori s-o reprezinte pe artistă. Directorul, Mark Jamieson (care nu ştia nimic despre vârsta autoarei lucrărilor) a fost încântat de picturile abstracte pe care le văzuse şi a acceptat să le expună în cadrul unei expozitii de grup. În continuare, câteva imagini din viața micii pictorițe.

This slideshow requires JavaScript.

Puteți afla mai multe despre Aelita Andre pe site-ul său oficial şi achiziţionarea lucrărilor de artă pe  ARTmine.

Laureații Salonului Internaţional de Carte, ediţia a XX-a

Laureații SIC, ediţia a 20-a consacrată Anului Grigore Vieru  şi aniversării a 20-a a Independenţei Republicii Moldova

Premiile  Ministerului Culturii

Marele Premiu “Coresi” pentru ediţia în 8 volume “Biblia cu ilustraţii”, Editura Litera

Premiul “Editura Anului” Editurii Adevărul şi Editurii ARC

Premiul “Cartea Anului pentru arhitectură” Editurii ARC pentru volumul “Centrul Istoric al Chişinăului  la începutul secolului al XXI-lea“

Premiul Grigore Vieru – poetei Moni Stănilă pentru placheta „Postoi parovoz.confesiunile  Dogmatistei”

Premiul Meritul Cultural  dnei Vanghea M. Steryu /Macedonia/ dlui Jiri Naşinec  /Cehia/

Premiul Restitutio – pentru cartea  A. Vartic “Magistralele tehnologice ale civilizatiei dacice” Editura Vicovia, Bacău

Premiul Vasile Vasilache  scriitorului  Valeriu Stancu pentru romanul „Suflete cu ieşire la mare”, „Editura Tritonic ”

scriitorului Mihai Diaconescu pentru cartea „Sacrificiul” editura „Magic Print”, Oneşti, Bacău (Primăria)

Premiul  Lucreţia Bârlădeanu pentru cartea Dealul Drăguţei

Premiu pentru debut Poetei Silvia Goteanschi pentru volumul “Minunea va veni mai târziu”. Editura : Feed Balk

Premiul Uniunii Scriitorilor  scriitorului  Daniel Corbu pentru  cartea “Viaţa de fiecare zi la Iaşi pe vremea lui Daniel  Corbu” Editura Princeps Edit, Iaşi, scriitorului Cătălin Bordeianu “Cumintenia Iubirii” Editura  Vasiliana , Iaşi

Premiul Ministerului Educaţiei

Editurii Epigraf pentru cartea “Ghiduşel în ţara vieţuitoarelor”. Curiozităţi din lumea animalelor

al autoruloui Vladimir Guţu

Editurii Lumina  pentru cartea “Luci, soare, luci…”de  Tamara Cazacu

Liuba Drăgostiţa Bujor “Cerul necunoscut al Gândului”

Editurii “ABC-ul Proprietăţii intelectuale”

Revistei Limba Română, număr jubiliar

Tehnologia lucrărilor de finisaj în construcţii. Editura Ştiinţa

Premiul UNESCO pentru Protejarea şi valorificarea  patrimoniului scris

- Institutului Cultural Român pentru catalogul “Stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt”

- Dlui Cătălin Bordeianu  pentru cartea “Un manuscris uitat”. Editura Vasiliana

Premiul UAP Rafail Karelin, Mihail Dunaev Îndrumar iconografic. Editura Sophia

Premiile Primăriei

Premiul “Cartea Anului” pentru volumul Grigore Vieru, Ştefan Andronic “Roua Veşniciei” Editura Pontos

Premiul “Cartea Anului”” Institutului de Studii Enciclopedice al AŞM pentru volumul “Enciclopedia Moldovei” pentru  “Simbolurile Naţionale ale Republicii Moldova”

Premiul “Cartea Anului în domeniul  arhitecturii” Editurii ARC pentru volumul “Centrul Istoric al Chişinăului  la începutul secolului al XXI-lea“

Premiul “Cartea Anului” în domeniul  istoriei dlui Anatol Petrencu pentru cartea Istoria contemporană: Studii, materiale, atitudini. Editura Cartdidact

Premiul “Cartea Anului” în domeniul  medicinei  cercetătorului şi practicianului Victor Botnaru pentru monografia “Pneumoniile”

Premiul Cartea Anului în domeniul   economiei dlui Dumitru Moldovanu pentru cartea “Doctrine şi Economişti celebri”

Premiul “Tipografia Anului” Tipografiei Bons Offices din Chişinău

Premiul “Memorie”  dlui Alexei  Vakulovski pentru cartea “În gura foametei”. Institutul pentru Victimele Totalitarismului

Scriitorului Vladimir Beşleagă pentru cartea “Destine transnistrene”

Dlui  Boris Vasiliev pentru cartea “Stalin mi-a furat copilăria”

Editurii Axis Libri pentru monografia “Biblioteca V. A. Urechia” de Nedelcu Oprea

Premiul Ilie Gravorul

Editurii Silvius Libris pentru cartea Poveşti cu Feţi-Frumoşi şi Ilene Cosânzene

Dlui Dragoş Popa Miu pentru  concepţiile grafice ale ediţiilor şi materialelor promoţionale.

Premiul  pentru poezie                            

Scriitorului Nicolae Dabija  pentru volumul „Poeme pentru tordeauna”. Editura Princeps Edit, Iaşi

Scriitoarei  Maria Şleahtiţchi pentru placheta „Oleadrii mă strigă  roz” Editura  Cartier, Cartier

Poetului Eugen Cioclea pentru cartea  OFSAID, Editura Princeps Magna

Poetului  Mugur Grosu pentru “Troleul 43 s-a spânzurat cu  cordonul de la capot”, editura Vinea

Adi Cristi Psalmi declasificaţi, Editura 24:ORE

Premiul “Pentru colecţie”  Editurii  Biodova pentru colectia “Ideal”

Editurii Princeps Edit “Biblioteca Ion Creangă”

Editurii Ştiinţa pentru colecţia de poezie

Editurii Polirom pentru colecţia “”Historia”

Editurii Eikon pentru volumul “Teologie socială”

Premiu pentru critică scriitorului Mihail Vakulovski pentru Portret de grup cu generatia optzeci .Editura Tracus.Arte

Premiul ECOS      Dlui  Ion Dediu pentru volumul “Enciclopedie de Ecologie”. Editura Ştiinţa

Premiul Uniunii  Teatrale “Thalia”

Dlui Ion Ungureanu pentru cartea “Teatrul vieţii mele”. Editura Cartea Moldovei.

Dnei Dina Haşcu- Ghimpu pentru cărţile “Născut în zodia Caragiale” şi “Amintiri în alb şi negru” Editura Bons Offices

Premiul Document   Dlui Valeriu Pasat pentru cartea “Православие в Молдавии ”Editura Росспэн

                                   Istoricului Ion Buga pentru cartea“Basarabia Română la cumpănă de milenii”

                                   Editurii Magic Print Mica monografie a căilor ferate din Basarabia şi Bucovina de Nord

Pentru cartea “Maria Cebotari între viaţă şi film” de Vlad Olărescu.

Premiul Restituţio – editurii  Vicovia pentru cartea “Istoria Ţinutului Herţa” de  Ioan Murariu

Premiul Bibliotecii Naţionale dlui Ion Cuzuioc pentru cartea “La răspântie de ani”, Edtura Pontos.

Premiul Ethos scriitoarei L. Bobână pentru cartea “Poveşti adevărate.” Editura Jurnal de Chişinău

Premiul  Ars longa     Sergiu Puică pentru cartea “Balada merelor domneşti”. Editura Bons Ofices

Premiu pentru proză – scriitorului Teodor Parapiru pentru cartea Domnul Darwin de Veneţia, Editura Axis Libri

- scriitorului  Igor Ursenco pentru volumul S.T.E.P. Editura Herg Benet

Premiu pentru Publicistică

- scriitorului Savatie Baştovoi  pentru cartea“Cronici incommode”.  Editura Catisma

-  scriitorului Nicolae Roibu pentru volumul«Artişti şi tărani»

-  scriitorului Iulian Ciocan pentru cartea “Realitatea cu amânuntul la Europa Liberă”. Editura ARC

-  Raia Rogac “Punţi de suflet”. Editura Biblioteca Bucureştilor

Premiul Basarabia - postului de radio Vocea Basarabiei pentru CD-ul Editorialele istoriei: Texte de Mihai Eminescu în lectura lui Ion Ungureanu.

Premiul Interferenţe culturale

 -  Elea Dobrovolscaia

-  Zamlelova Svetlana

-  Alessandro Figus

-  Gheşam Usabeili

-  Soloviova Tatiana

-  Vladimir Tarnakin

-  Dnei Grazia Maria Baratta

-  Dmitri Neceaenko

Premiu Profiluri literare  Editurii “Ştiinţa”    pentru Colecţia Personalitâţi notorii

Premiul Comoara    Ion Ciocanu “Noi şi cuvintele noastre” Editura Pontos.

Iurie Balan Practica la braţ cu gramatica Editura Baştina Radoc

Premiul pentru diasporă  scriitoarei  Silvia Celac pentru cărţile scoase  în diaspora pariziană

Premiu pentru CD Grigore Vieru “Scrisoare din Basarabia”  în lectura actorului  Nicolae Jelescu

Igor Grosu “Melodia de demult”.

Premiul Iuventius poetei Ecaterina Bargan Cântece de la şase pentru volumul Editura Gunivas

Premiul Biblos  Universităţii UTM pentru colectia de biobibliografii

Diana Vrabie “Dictionar bibliographic pentru copii şi adolescenti”

Nicolae Busuioc Între sensibilitate şi rigoare Editura Vasiliana

Bibliotecii Judeţene V.A. Urechia Galaţi pentru producţia editorială din ultimul an.

Premiu pentru traducere:

Traducătorului găgăuz Vlad-Demir Karagancu  pentru cartea Sizi Yaydim Kalbima

Scriitorului Ion Mărgineanu pentru traducerea în limba germană a versurilor lui Grigore Vieru

Dnei Vanghea M. Steryu pentru traducerea poeziilor lui Grigorie Vieru în limba macedoneană.

Premiu pentru eseu  Editurii Cartea Românească pentru volumul “O sută de scrisori din Paris”.de  Lucian Raicu

Dlui Neagu Djuvara pentru volumul ”O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri”. Editura Humanitas

- Teologului Radu Preda pentru volumul „Revenirea lui Dumnezeu”. Editura Eikon

- Scriitorului Constantin Bobeică pentru cartea “Lumini şi umbre”. Editura Prometeu

Premiul Profiluri literare pentru culegerea “ N. Esinencu. Spectacolul Operei Literare”: antologator Vitalie Răileanu

Premiul “Imago”

- Editurii Institutului Cultural Român pentru albumul Cernăuţi

- Editurii  Draghiştea pentru albumul Ialoveni de Nicolae Schiţco

- Pentru albumul Etno- Moldova de  Iurie Răileanu

Premiul  M. Eliade -   Editurii Deisis pentru cartea “ Istoria creştinismului Canonul Ortodoxiei”

Editurii Institutului Biblic şi de misiune ortodoxă  pentru volumul

“Enciclopedia Ortodoxiei româneşti” Cugetări duhovniceşti, în 2 vol. Editura Epigraf

Premiu special  - Dlui  Dan Dungaciu pentru cartea “Basarabia e România?” Editura Cartier

Premiul Melos Compozitorului Constantin Rusnac pentru cartea “Romanţe de Constantin Rusnac”

Premiul Mass-media Companiei Teleradio Moldova

Postului de televiziune Jurnal TV

Publicaţiei periodice Timpul de dimineaţă

Menţiuni pentru promovarea valorilor naţionale scris:

                                 Ambasadei Republicii Cehia la Chişinâu

                                 Ambasadei SUA în RMoldova

                                 Ambasadei Bulgariei

                                 Dnei Valentina Turvinenco pentru prezentarea cărţii germane.

                                 Editurii Muzeului de Stat „M.A. Bulgakov”

                                 Irina Uvarova Bîl takoi teatr  M

                                 Editura Gens Latina, Alba Iulia  pentru valorificarea operei lui Nicolae Ţurcanu

                                 Pentru concepţie grafică a albumului Valeria Duca.

                                 Angheli Todur Stelele căzute din cer

                                 Agepi ABC-ul Proprietătii intelectuale

                                 Tudor Ţopa Voievozii izbînzilor

                                 Catinca Agache Insulari Editura Universitas XXI

                                 Ala Zaporojan CD Mi-i dor de bunicuţa

30 de întrebări de-acasă

Galina Furdui  Amprente în timp editura Pontos

Victoria  Rocaciuc Artele plastice din Republica Moldova în contextul sociocultural al anilor 1940-2000

Armata Republicii Moldova                                               

Editurii Biblioteca Bucureştilor

Artistului plastic Constantin Chirtoacă pentru expozitia de grafică “Popas la Roma”

Artistului Plastic Cezar Secrieru pentru expozitia de pictură “Albastrul libertătii”

Clubului de jocuri intelectuale pentru contribuţia la valorificarea moştenirii  culturale scrise şi la circulaţia cunoştinţelor în Moldova

Marcela Mardare pentru cartea Trandafirul din Grădina Semiramidei Editura Pontos

V.M. Metleaeva În lumea Renatei Verejanu  Interviuri

Cenaclului Republica pentru contribuţia la organizarea şi desfăşurarea ediţia 20-a  a Salonului Internaţional de Carte

 

Eugenia Todorașcu – 75 de ani de la naștere

Eugenia TODORAŞCU (1.09.1936 – 20.07.2010) – actriţă de teatru şi cinema. Născută la 11 sept. 1936, în familia unor ţărani din s. Hlinaia, Slobozia. A studiat la Şcoala Teatrală Superioară B. Şciukin din Moscova la profesorii: A. Orociko, T. Mansurova, I. Tolceanov (1955-1960). Din acelaşi an – actriţă la Teatrul republican pentru tineret Luceafărul. A realizat chipuri de contemporane: Niurka în De ziua nunţii de V. Rozov, Arghira în Pe un picior de plai de I. Podoleanu, Margarita în Troiţa de D. Matcovschi etc. Personajele sale sunt dotate cu luciditate, sunt bine orientate spre un anumit scop şi manifestă o vitalitate viguroasă. S-a manifestat în roluri comice: Prostakova în Neisprăvitul de D. Fonvizin, Chiriţa în Chiriţa în provincie de V. Alecsandri, Mătuşa Mărioara în Această îndepărtată copilărie de S. Saka după I. Creangă ş. a. Aceste roluri denotă capacitatea actriţei de a se transfigura în situaţii umoristice sau groteşti cu nuanţe de farsă. A jucat şi roluri concepute în diverse genuri (eroice, tragicomice, profund dramatice, tragice): L. Şevţova în compoziţia scenică Tinereţe fără moarte după L. Deleanu, Agafia Tihonovna în Căsătoria de N. Gogol, Poncia în Casa Bernardei Alba de F. Garcia Lorca, Adi în Şi sub cerul acela… de A. Busuioc, Maria în A douăsprezecea noapte de W. Shakespeare etc. În 1987-1995 a activat pe scena Teatrului Rus A. Cehov, realizând rolurile: Odochia în Mârţoaga cu clopoţei de I. Druţă, Golda în Rugăciunea de pomenire de Gr. Gorin după Ş. Alehem ş. a. A jucat în filmele: Casă pentru Serafim, Povârnişul, Bărbaţii încărunţesc devreme, Trece lebăda pe ape, Bărbatul de lângă tine etc. A colaborat cu o pleiadă de regizori: A. Orociko, A. Remisova, N. Aroneţki, I. Ungureanu, K. Poleakov, I. Vertman, L. Kalinovski, I. Todorov, Sandri Ion Şcurea. Artistă Emerită a RSSM (1964). Artistă a Poporului din RSSM (1975). Premiul de Stat al RSSM (1978). Ordinul Gloria Muncii. Eugenia Todoraşcu s-a stins din viață la 20 iulie 2010.

Calendar Național

Date biografice:

Din 1960 până în 1987 actriță la Teatrul “Luceafarul“. Are un vast diapazon interpretativ. Dupa 1987 actriță la Teatrul dramatic rus “A.P.Cehov” din Chișinău. În 1993 actriță la Teatrul de Buzunar, apoi la Teatrul Național “Mihai Eminescu“. A fost pedagog la obiectul de studiu măiestria actorului la Liceul teatral de pe lînga Teatrul municipal al Tineretului de pe Valea Trandafirilor, dar și actriță la acest teatru. Constant a jucat roluri secundare de orientare dramatică. În filmul “Călătorie de nuntă” joaca rolul central, Catinca, marcat de personalitatea actriței. Unul din rolurile importante în creația actriței este cel al Anei Pajur din filmul “Trecea o lebadă pe ape”.

Studii:

Școala teatrală “B.Șciukin” din Moscova (1955-1960), actriță de teatru și film.

Filmografie:

Podurile, Catinca, 1973;
Barbații încărunțesc de tineri, Agafia Minzu, 1974;
Nicușor, un adolescent dificil, Emma Borisovna, 1975;
Pregătirea de examen, 1979;
Corespondentul vostru special, Dorita, 1987;
Ce-i trebuie omului, Capitolina, 1975;                                                        
Trînta, Sevastita Guțu, 1977;

Trecea o lebada pe ape, Ana Pajur, 1982;

În zorii revolutiei, 1984;
Cum să devii celebru, 1984
Codrii, serial TV, 1991;
Volkodav, Haigal, “Mosfilm“, 2006

Premii și diplome:

Artistă a poporului, 1975;

Premiul Național, 1978;

Ordinul Republicii, 2009.

 Roluri celebre:

Călătorie de nuntă, 1982

Povestea lui Făt-Frumos, 1977

Larisa Ungureanu, doctor în studiul artelor, critic de teatru și film.

© 2002—2010 Web-enciclopedia filmului moldovenesc

Literatură:                                                                                                                                                                                                                                                                           – Artiști ai poporului din RSSM. – Ch., 1976.                                                                                                                                                                                                       – V. Andon. Cineaștii secolului XX. Eseuri, portrete, interviuri. – Ch., 2005.                                                                                                                                       – В. Андон. Актреры молдавского кино. - К., 1979.                                                                                                                                                                                  – Л. Латьева. Лицо и маска. – К., 1980.

Lansare de carte

Monografia a fost realizată în cadrul Secţiei Arte Vizuale a Centrului Studiul Artelor al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi se recomandă pentru publicare la şedinţa Consiliului ştiinţific al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, procesul-verbal nr. 06 din 15 iunie 2010.

Monografia  Artele plastice din Republica Moldova în contextul sociocultural al anilor 1940-2000  de Victoria Rocaciuc face parte din acele dificile și lăudabile eforturi de a face lumină într-o epocă apropiată de noi în timp, dar care prezintă, mai ales pentru anii imediat postbelici, o sumă de confuzii și distorsionări istorice. Oricâte anomalii au existat în perioada sovietică a Republicii Moldova, nu înseamnă că în acest areal nu au apărut creații semnificative și este de datoria istoricului de artă – datorie culturală pe care Victoria Rocaciuc și-o asumă și o rezolvă în mod remarcabil – să distingă valoarea de fenomenele suprastructurale care apar în această epocă. Prezentând, cu pasiune și rigoare intelectuală, traiectoria sinuoasă a ambianței artistice din Republica Moldova, Victoria Rocaciuc realizează o importantă lucrare științifică, care, sunt sigur, va însemna un pas înainte în mersul cercetărilor de istoria artei recente.

Constantin Prut (Ionescu), doctor, profesor în istoria artelor.

Ne aflăm în faţa unei lucrări extrem de importante pentru orice cultură care vrea să îşi statuteze condiţia şi care se găseşte într-o etapă în care trebuie să-şi elaboreze instrumentele şi evaluările propriei sale poziţii în propria istorie şi în cadrul culturii universale – aceasta reprezentând în mod strigent, o problemă actuală a culturii moldoveneşti, o cultură care se defineşte chiar prin documentele ce vorbesc despre ea (…).

Victoria Rocaciuc reuşeşte să descopere şi să prezinte complexul aparat de manevrare a temelor artei şi să scoată din arhive nume, evenimente, documente care dau substanţă fenomenului artistic analizat şi tensiunilor ideologice şi estetice din segmentul istoric pe care îl cercetează. Este o cercetare care abordează diverse tipuri de documente (procese-verbale ale Uniunii Artiştilor Plastici, articole de presă, cataloage – tot acest aparat administrativ şi critic, care condiţionează, care generează, care controlează, exclude sau privilegiază opera de artă).

Lucrarea Victoriei Rocaciuc, cu solida sa informaţie documentară, prezintă o etapă istorică în toată complexitatea sa şi insistă asupra acelor cazuri privilegiate care au eludat, au respins categoric sau au distorsionat riguroasele conformisme tematice. Din acest punct de vedere, studiul este extrem de util.

Alexandra Titu, doctor, profesor în istoria artelor.

This slideshow requires JavaScript.

Fotografii de Diana Şvitchi, bibliotecar

La 1 septembrie 2011, ora 17.00 în Salonul de arte al Bibliotecii Naţionale, în cadrul Salonului Internaţional de Carte, Editura Atelier a lansat monografia ” Artele plastice din Republica Moldova în contextul sociocultural al anilor 1940-2000″ scrisă de Victoria Rocaciuc, născută în 1978, or. Cernăuţi, Ucraina, doctor în studiul artelor (2007), artist plastic, profesor, cercetător ştiiţific superior la Institutul Patrimoniul Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, din 2005 membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova, secţia Pictură. Au luat cuvântul Vasile Malaneţchi, dc. conferenţiar, Alexandru Ermurachi, artist plastic, designer, muzician şi poet, Tudor Zbârnea, director al Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, Ghenadie Jalbă, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova şi alţii. Victoria Rocaciuc este autoare a peste 50 de lucrări ştiinţifice şi de popularizare a artelor plastice moldoveneşti, inclusiv cu aspect metodologic, estetic şi didactic, publicate la Chişinău, Cernăuţi, Kameneţ-Podolski. Materialul selectat şi analizat poate fi utilizat în procesul de studiere a istoriei artelor plastice naţionale la facultăţile instituţiilor de profil din ţară şi aplicat în procesul realizării unor noi investigaţii ştiinţifice. Totodată, studiul respectiv poate servi drept potenţial suport istorico-teoretic pentru specialiştii preocupaţi de domeniul managementului artistic, lucrătorii din galeriile de artă plastică, colecţionari, cercetători în domeniul sociologiei şi filosofiei artelor din Republica Moldova. Lucrarea urmăreşte etapele de dezvoltare a artei moldoveneşti pe parcursul a 60 de ani. Astfel, autoarea ţine să reflecte caracteristicile specifice fiecărei perioade în parte, structurând lucrarea în patru capitole ce conţin şi anexe preluate din arhive. „Conţinutul lucrării este multidisciplinar, în special în primul capitol, şi include date care ţin de analiza estetică. Realismul socialist este analizat sub două aspecte – ca noţiune şi categorie estetică şi ca tematică, în baza unor exemple de opere artistice din perioada respectivă”, spune plasticiana. „Pornind de la dosarele păstrate în arhive, am găsit aceste momente de conexiune, modul în care a fost implementată ideologia în domeniul artelor plastice. Or, se ştie că în timpurile sovietice arta era angajată, adică ea servea sistemul”, menţionează Victoria Rocaciuc. Potrivit autoarei, studiul este consacrat celor care vor să cunoască artele naţionale, dar şi celor implicaţi în managementul artistic. Cartea poate fi considerată şi un bun suport teoretic şi istoric. Autoarea mai spune că pe parcursul cercetării sale a fost surprinsă să descopere că, în ultimii 25 de ani, în R. Moldova nu a fost scrisă nicio lucrare de sinteză asupra artelor plastice moldoveneşti, prin prisma viziunilor contemporane. Iar acele monografii care au fost făcute încă în perioada sovietică abordau ideologia în spiritul timpurilor de atunci. „O primă deosebire este faptul că în timpurile noastre arta e mult mai democratică faţă de perioada sovietică şi nu impune un anumit stil. Totodată, s-au schimbat şi abordările tehnologice, fiind vorba despre mijloacele artistice care s-au îmbogăţit foarte mult”, conchide artista.

Ediţia a XX-a a Salonului Internaţional de Carte, consacrată Anului Grigore Vieru.

This slideshow requires JavaScript.

Sergiu Puică – 55 de ani de la naştere

Ca şi socrul său, regretatul scriitor Vasile Vasilache, Sergiu Puică este înzestrat cu un simţ înnăscut al umorului, capabil să dea o replică inteligentă la orice cotitură de expresie. S-a născut în satul Selişte, raionul Nisporeni, localitatea de baştină a problematicului nostru agrarian Dumitru Moţpan, dar şi a cunoscutului radiojurnalist, astăzi colonel de poliţie Chiril Moţpan. Primele încercări de a aşterne pe hârtie un desen le-a făcut în satul natal.

Mai târziu, după absolvirea Colegiului de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” (1971-1975), unde a obţinut diploma de învăţător de desen liniar, grafica de carte a însuşit-o la Editura „Lumina”, de la maeştrii Boris Brânzei şi Isai Cârmu. Ce-i drept, înainte de aceasta a predat desenul liniar la Şcoala medie Bardar, Ialoveni (1975). Apoi a fost înrolat în rândurile Armatei Sovietice. Imediat după demobilizare, a lucrat la Teatrul Poetic „A. Mateevici”, condus de Andrei Vartic, în calitate de scenograf, dar şi de toboşar – bătea toba în timpul spectacolelor. A mai fost angajat la Studioul „Moldova-Film”, în echipa regizorului Valeriu Jereghi, cu care a colaborat la pelicula „Vreau să cânt”, despre primadona Operei Naţionale Maria Bieşu, rolul principal fiind aici interpretat de Svetlana Toma. Odată cu angajarea sa la Editura „Lumina”, s-a consacrat în totalitate graficii. De-a lungul carierei sale, a ilustrat peste 100 de cărţi: ale lui Grigore Vieru – „Scrieri alese” (1984) şi „Frumoasă-i limba noastră” (1996), Nicolae Esinencu – „Roman de dragoste” (1985), Arcadie Suceveanu – „Raţa şi Arhimede” (2003), Aureliu Busuioc – „Marele răţoi Max” (2007), Nichita Stănescu – „Fluturele şi curcanul” (1996) ş.a. A participat la expoziţii din Republica Moldova, România şi Federaţia Rusă. Recent, a editat albumul „Balada merelor domneşti”, care cuprinde grafică de şevalet, grafică de carte, pictură şi şarje. I-a plăcut să joace şah cu socrul său, Vasile Vasilache. Ultima partidă a fost pe 4 iulie 2008, pe care n-a mai terminat-o. Era ziua de naştere a scriitorului. Acesta l-a rugat să-i aducă în dar lucrarea „Bocitoarea”. O fi presimţit ceva… Pe 7 iulie, Vasile Vasilache a plecat dintre noi, fără să ducă la bun sfârşit partida de şah cu ginerele său.

Articol de: Nicolae Roibu

Salonul Internaţional de Carte. Ediţia a XX-a

Ediţia a 20-a a Salonului Internaţional de Carte, consacrată Anului Grigore Vieru şi aniversării a 20-a a Independeţei Republicii Moldova va fi inaugurată miercuri, 31 august, la ora 12.00, în sediul central al Bibliotecii Naţionale. Va fi expusă producţia editorială a peste 300 edituri din 18 ţări, în total peste 10 mii titluri de produse editoriale pe suporturi tradiţionale şi în format electronic. Editurile participante vor propune vizitatorilor produse la preţuri reduse, iar unele titluri vor fi oferite în mod gratuit.

Organizatori:

Ministerul Culturii al Republicii Moldova

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău

Primăria Municipiului Chişinău

Direcţia Cultură Chişinău

Societatea Bibliofililor „Paul Mihail”

Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO

Uniunea Scriitorilor din Moldova

Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova

Uniunea Teatrală  din  Moldova

Liga Bibliotecarilor din Republica Moldova

Biblioteca Naţională a României

Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi”, Iaşi

Sponsori:

Restaurantul „Planeta”

Hotelul „Europa”

Petit Café

Parteneri Media:

IPNA Compania „Teleradio-Moldova”

Radio Moldova

TV Moldova 1

„Adevărul Moldova”

Jurnal TV

„Literatura şi arta”

„Timpul de Dimineaţă”

„Ziarul de gardă”

 Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Str. 31 August 1989 nr.78 A

Informaţii la telefoanele: 23 80 11, 22 14 75

 PROGRAM

31 August

 12.00

Inaugurarea Salonului Internaţional de Carte, ediţia
a XX-a, consacrată Anului Grigore Vieru şi Aniversării a 20-a a Independenţei Republicii Moldova

Alocuţiuni inaugurale şi mesaje de felicitare

 Expoziţii:

 Expoziţia-eveniment Cărţile Independenţei (Salonul Internaţional de Carte în 20 de ediţii), Sala de conferinţe

 Salut! Aici Europa! Expoziţia Ambasadei Germane la Chişinău, Sala nr.2,et.2

Cartea – simbolul înţelepciunii. Expoziţie bibliofilă din colecţia artistului plastic Gheorghe Vrabie, Serviciul „Moldavistica”

Popas la Roma. Pictură şi grafică de Constantin Chirtoacă, Sala de conferinţe

Albastrul libertăţii. Expoziţie de pictură a lui Cezar Secrieru, Sala Vasile Alecsandri

13.30 Sala de conferinţe

Moment Grigore Vieru

Lansarea unor ediţii noi ale operei poetului

Moderator: acad. Mihai Cimpoi

15.00 Salon muzical „Gheorghe Mustea la 60 de ani”

Moderator: Ion Gagiu şi maestrul

16.00 Cum ne cunoaştem ţara şi cărţile ei. Clubul de jocuri intelectuale

Moderator: Marcel Spătaru

1 septembrie

14.00 Sala de arte, bloc 2

Atelier de creaţie Sergiu Puică. Expoziţie: Grafică de carte şi de şevalet

2 septembrie

Sala  Centrului Pro-european

11.00 Masa rotundă „Vizibilitatea literaturii din Republica Moldova în România”

Moderatori: Alexandru Vakulovski, Dumitru Crudu

Participă: Mihai Cimpoi, Arcadie Suceveanu,

Emil Galaicu- Păun, Vladimir Beşleagă, Petru Cimpoeşu,

Florin Năzărescu, Lucian Dan Teodorescu.

14.00 Lecturi publice, Sala nr. 1

3 septembrie

12.00 Sala de conferinţe

Gala Laureaţilor SIC- 2011

31 august

12.00

Inaugurarea Salonului Internaţional de Carte – 2011

Lansări de carte:

13.30 – 15.00 Sala de conferinţe

Moment Grigore Vieru

Moderator: acad. Mihai Cimpoi

Editura Pontos

Grigore Vieru, Ştefan Andronic. Roua  veşniciei

Prezintă: Marcela Mardare, Ştefan Andronic

Editura Cadran

Grigore Vieru. Cele mai frumoase poezii, transpuse în germană de Ion Mărgineanu

Die schonsten gedichte

Participă:  Ion Mărgineanu, Vladimir Beşleagă,  Ion Manole

Microrecital de versuri în limba germană susţinut de Ion Mărgineanu

Grigore Vieru. Scrisoare din Basarabia, CD, în lectura lui Nicolae Jelescu

 Grigore Vieru. Lumina de taină. Pagini alese cu CD

Prezintă: Mihai Sava

Lansarea CD   Igor Grosu Melodia de demult

Editura Princeps Edit

Colecţia Biblioteca Ion Creangă

Nicolae Dabija. Poeme pentru întotdeauna

Adrian Păunescu în amintirile contemporanilor

Daniel Corbu. Viaţa de fiecare zi la Iaşi pe vremea lui Daniel Corbu povestită de el însuşi

Participă: acad. Mihai Cimpoi, Boris Focşa, Daniel Corbu, Iulian Filip, Andrei Strâmbeanu, Ianoş Ţurcanu

14.00 La stand, Sala nr. 1

Editura Vicovia

Andrei Vartic. Magistralele tehnologice ale civilizaţiei dacice

Prezintă: Nicolae Dabija, Vlad Pohilă, Viorel Cucu, dr. Alexe Rău

14.30 La stand

Editura Gens Latina

Nicolae Dabija. Privighetori împăiate

Prezintă: Virgil Şerbu Cisteianu

14.30 Casa Limbii Române “Nichita Stănescu”

Memorie pentru viitor: 20 de ani de la fondarea revistei “Limba Română”. Lansarea nr. 7-8 al publicaţiei

Participă membrii colegiului de redacţie al revistei “Limba Română”

Lansarea volumului: Grigore Vieru. Cele mai frumoase poezii transpuse în germană de Ion Mărgineanu

Die schonsten gedichte, Editura Cadran

Microrecital de versuri în limba germană susţinut de Ion Mărgineanu

Participă: editorii şi cursanţii Şcolii de Vară, organizată de Moldova Institut Leipzig (Germania) şi Casa Limbii Române “Nichita Stănescu” (Chişinău)

Editura Pontos

Ion Ciocanu. Noi şi cuvintele noastre

Moderatori: Marcela Mardare, Ana Bant

15.00 La stand

Editura Litera

Ion Buga. Basarabia română La cumpăna de milenii

Prezintă: acad. Anatol Ciobanu, Tudor Ţopa

15.00 Sala de conferinţe

Salon muzical „Gheorghe Mustea la 60 de ani”

Moderator: Ion Gagiu

16.00 Sala de conferinţe

Cum ne cunoaştem ţara şi cărţile ei. Clubul de jocuri intelectuale

        1 septembrie

 10.00 Sala de conferinţe

Editura Profesional Service

Vitalie Răileanu. Nicolae Esinencu. Spectacolul operei literare

Participă: Ion Ciocanu, Adrian Dinu Rachieru, acad. Mihai Dolgan, Aliona Grati

 10.30 La stand

Nicolae Roibu. Artişti şi ţărani

11.00 Serviciul “Moldavistica”

Cartea – simbolul înţelepciunii. Expoziţie bibliofilă din colecţia artistului plastic Gheorghe Vrabie

Moderator: Pavel Balmuş

 11.00 Sala nr. 1

Editura Havran (Cehia)

Cărţile traduse de Jiří Našinec

Vladimir Beşleagă.  Zbor frânt (Spálená křídla)

Aureliu Busuioc. Pactizând cu diavolul (Smlouvání s ďáblem)

Iulian Ciocan. Înainte să moară Brejnev (Než zemřel Brežněv)

Nicolae Rusu. Şobolaniada  (Krysiáda) – Ztroskotání I

Nicolae Rusu. Revelion pe epavă (Silvestr na vraku) – Ztroskotání II

În manuscris – Aureliu Busuioc. Spune-mi, Gioni (Řekni mi Johny)

Prezintă: Vladimir Beşleagă, Vlad Zbârciog

11.00 Sala de conferinţe

Editura SSAAM (Scopje)

Vanghea Mihanj-Steryu si Anita Steryu-Dragovich. Antologiea Spiritualile poduri priateniei. Editsiea 2 cu 67 di poets romanj di pretetunde tradush tu limba aromana si limba slava

Virgil Serbu Cisteianu. Icoana Eli  poezie tu limba aromana si limba slava

Editura Cenaclu  (Alba Iulia, România)

Vanghea M. Steryu. Plangul  Dzanaei, poezii tu limba romana

Vanghea M. Steryu si Anita Dragovich. Antolgiea Suspinile Poetsilor, poezie de poets di lume si di Chishinau. R. Moldova tu limba aromana si slava de autorile, si alte cartsa.

Participă: Vasile Şoimaru, Claudia Partole, Marcela Mar-
dare, Mihai Isac, Vlad Pohilă

11.00 La stand

Editura Anamarol

Cărţile lui  Paul Goma

Jurnalele, 2005-2008

Patimile după Piteşti

Ghierla

Ostinato

Prezintă: Ghenadie Brega

11.30 La stand

Editura Cathisma

Savatie Baştovoi. Cronici incomode

Prezintă: Savatie Baştovoi

Deschiderea standului “Republica”

11.45-19.00 Lectura din fotoliul “Republicii”. Lecturile autorilor:

Lectură Alexandru Vakulovski. 157 de trepte spre iad sau salvaţi-mă la Roşia Montana

Moni Stănilă. Pomelnice

Prezentare de carte: Mihail Vakulovski. Tovarăşi de cameră la Chişinău

Dumitru Crudu, Ecaterina Bargan, Ion Buzu

Lansare de carte:

Cosmin Perţa

Mihaela Perciun

Lectură: Iulian Ciocan. Tărâmul lui Saşa Kozak

Open Mic – Începuturi (Lecturi din poeţii secolelor trecute. Lectori – membrii cenaclului şi toţi cei care doresc)

12.00 Sala de conferinţe

Editura Pontos

Galina Furdui. Amprente în timp

Marcela Mardare. Trandafirul din grădina semiramidei

Prezintă: Ion Ciocanu

12.30 La stand

Editura OMCT

În lumea Renatei Verejanu. Interviuri

În lumea Renatei Verejanu, Societatea Civilă (20 de ani de independenţă)

Renata Verejanu. Colinde moderne

Renata Verejanu. Drum spre adevăr

Renata Verejanu. Mama şi copilul

Renata Verejanu. Soarele patrat

Dan Verejanu. Născuţi odată cu independenţa

Petru Hasnaş. Nunta stelară

Eugenia Văraru. Valsul lacrimilor

Eugenia Văraru. Poeme pentru fiul meu

Participă: Mihai Cimpoi, Arcadie Suceveanu,

Nina Slutu-Suruceanu, Galina Furdui, Claudia Partole,

Natalia Croitoru, Victor Ladaniuc

13.00 La stand

Editura Cartdidact

Anatol Petrencu. Istoria contemporană: Studii, materiale, atitudini

Prezintă: Anatol Petrencu

13.30 La stand

Editura Magic Print

Viorel Cosma. Dirijorul Marin Constantin

Radu Bellu. Mica monografie a căilor ferate din Basarabia şi Bucovina de Nord

Mihail Diaconescu. Sacrificiul

Participă: Maria Dohotaru, Mihail Diaconescu, Vilica Munteanu, Mihaela Tarita

14.00 Sala de conferinţe

Vlad Zbârciog. Io, Ştefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Ţării Moldovei…

Liuba-Drăgostiţa Bujor. Cercul necunoscut al gândului.  Eseuri

14.00 La stand

Editura Pontos

Marieta Russo. Луч трепетного Сердца

Participă: Marcela Mardare, Marieta Russo

14.00 Sala de arte, bloc 2

Atelier  de creaţie Sergiu Puică.

Expoziţie: Grafică de carte şi de şevalet

Editura Bons Offices Sala de arte, bloc 2

Sergiu Puică. Balada merelor domneşti

Editura Prag 3 Sala de arte, bloc 2

Lidia Bobână. Poveşti adevărate

Prezintă: Vladimir Beşleagă

Editura Cadran Sala de arte, bloc 2

Vasile Vasilache. Mama mare profesoară de istorie

Prezintă: Vladimir Beşleagă

Editura Baştina Radog Sala de arte, bloc 2

Iurie Balan. Practica la braţ cu gramatica

Prezintă: Eliza Puică

14.30 La stand

Editura Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene “C. Stere”

Ion Şpac. Constantin Stere scriitorul, publicistul, juristul şi Omul

15.00 La stand

Academia de Ştiinţe a Moldovei

Institutul Patrimonial Cultural

Dumitru Olărescu. Maria Cebotari între viaţă şi film

Dumitru Olărescu, Ana-Maria Plămădeală. Dramă în stop-cadru

15.00 Sala de conferinţe

Editura Vasiliana ‘98

Moderator: Iurie Colesnic

Cătălin Bordeianu. Opere sociologice 

Cătălin Bordeianu. Cuminţenia iubirii, versuri

Cătălin Bordeianu. Un manuscris uitat?!/A forgot manuscris?! Liber Amicorum

Valeriu Stancu. Cămaşa lui Hristos şi Apocalipsa Roşie

Nicolae Busuioc. Între sensibilitate şi rigoare. Introducere în arta şi ştiinţa lecturii

Editura Tritonic

Valeriu Stancu.  Suflete cu ieşire la mare, roman

Editura Tipo Moldova

Valeriu Stancu. Ceremonia risipirii, poeme

Revista Cronica, Iaşi

Prezintă: Valeriu Stancu

Prezentarea proiectului editorial: Opera Omnia. Poezie românească contemporană,  50 volume

Editura 24: ORE

Adi Cristi. Psalmi declasificaţi, poezie

Adi Cristi. Poem de spus morţii la ureche

Editura Universitas XXI

Catinca Agache. Insularii

15.00 Biblioteca Municipală “B.P. Hasdeu”

Editura Prometeu

Constantin Bobeică. Lumini şi umbre

Prezintă: Vlad Pohilă

15.30 La stand

Editura Lumina

Maria Harea. Caiet de scriere: Ediţie jubiliară 20 ani

Prezintă: Mihail Şleahtiţchi, Boris Focşa

16.00 La stand

Editura AGEPI

Invenţii protejate în Republica Moldova

Prezintă: Petre Racu

16.30 La stand

Editura Biblioteca Bucureştilor

Raia Rogac. Punţi de suflet

Prezintă: Vlad Pohilă

17.00 Sala de conferinţe

Editura Princeps Edit

Vasile Bahnaru. Ascensiune şi descensiune în literatura română

Prezintă: acad. Mihai Cimpoi, Constantin Tănase,

Daniel Corbu

17.00 La stand

Editura Atelier

Victoria Rocaciuc. Artele plastice din Republica Moldova în contextul sociocultural al anilor 1940-2000

Prezintă:  Vasile Malaneţchi, Tudor Stăvilă,

Victoria Rocaciuc

2 septembrie

11.00 Sala  Centrului Pro-european

Masa rotundă: Vizibilitatea literaturii din Republica Moldova în România

Moderatori: Alexandru Vakulovski, Dumitru Crudu

Participă: Mihai Cimpoi, Arcadie Suceveanu,

Emil Galaicu- Păun, Vladimir Beşleagă, Petru Cimpoeşu, Florin Năzărescu, Lucian Dan Teodorescu.

Prezentarea editurilor din străinătate

11.00 La stand

Prezintă: Raisa Melnic, Elina Bolgarina

Edituri din Republica Cehă

Prezintă: Olga Chojnacka

Edituri din Portugalia

Editura Quasi

A Funcao do Geografo

Prezintă: Pedro Dias

Editura Dom Quixote

Astronomia para jovens

Prezintă: Pedro Dias

Edituri din SPANIA

Editura Mediasat, Barcelona

A lista de Schindler

Editura M. Moleiro Editor

Revista Oceanos

Edituri din Germania

Prezintă: Valentina Turvinenco

Edituri din Azerbaidjan

Editura Ширваннешр

Гашам Иса oглы Исабейли УУУ…

Prezintă: Гашам Иса oглы Исабейли

Editura Taxil

Cinghiz Ălioglu. Garciva

Edituri din Bulgaria

Prezintă: Nicolai Toma Chirkciu

Edituri din Belarus

Vladimir Karatkevici. Дикая oxoтa Короля Стаха

Edituri din Italia

 

Editura EGIG

Alessandro Figus. Sistema Francia

Editura Eurilink

Alessandro Figus. Sistema Europa

Prezintă: Alessandro Figus

Edituri din Franţa

E.l.E. Paris XIII France

Silvia Celac. Fericirea unui INVIDIOS

Silvia Celac. ADO-60

Silvia Celac. Recviem pentru Mondena

Silvia Celac. Nuages bleus visages gris

Silvia Celac. Orizontul doar un fir albastru

Belin, Paris

Compiegne, Isabelle. Les mots de la société numérique

Depecker, Loïc. Les mots de la francophonie

Courtois, Martine. Les mots de la mort

Lercher, Alain. Les mots de la philosophie

Wolff, Étienne. Les mots latins du français

Garrus, René. Les étymologies surpises

Weil, Sylvie. Trésors de la politesse française

CLE International, Paris

Chollet, Isabelle, Robert, Jean-Michel. Précis de Conjugaison

Chollet, Isabelle, Robert, Jean-Michel. Précis de Grammaire

Chollet, Isabelle, Robert, Jean-Michel. Précis Les expressions idiomatiques

Chollet, Isabelle, Robert, Jean-Michel. Précis Les verbes et leurs prépositions

 

Flammarion Groupe, Paris

Apollinaire, Guillaume. Les onze mille verges

Despentes, Virginie. Mordre au travers

Houellebecq, Michel. Lanzarote et autres textes

Houellebecq, Michel. Poésie

Houellebecq, Michel. H.P. Lovecraft “Contre le monde, contre la vie“

Houellebecq, Michel, Lévy, Rernard-Henri. Ennemis publics

Gallimard, Paris

Andersen, Hans Christian. La Vierge des glases

Apollinaire, Guillaume. Les Exploits d’un jeune don Juan

Benacquista, Tonino. Le serrurier Volant

Daeninckx, Didier. Petit éloge des faits divers

Labro, Philippe. Manuella

Labro, Philippe. Le petit garçon

Labro, Philippe. La traversée

Modiano, Patrick. Dimanches d’août

Modiano, Patrick. Des inconnues

Modiano, Patrick. Quartier perdu

Modiano, Patrick. Un cirque passe

Modiano, Patrick. Villa Triste

Sade, D.A.F. de. La philosophie dans le boudoir

Zola, Émile. Pour une nuit d’amour

Hachette, Paris

Beigbeder, Frédéric. Au secours pardon

di Falco, Jean-Michel, Beigbeder, Frédéric. Je crois moi non plus

Carnegie, Dale. Comment parler en public

Le Robert, Paris

DIXEL 2011: Le dictionnaire illustré

EDITURI DIN ITALIA

Alma Ediyioni, Firenze

Galasso, Sabrina, Trama, Giuliana. Italiano in cinque minuti, 1

Aprile, Gianluca, Graziani, Filippo, Trama, Giuliana. Italiano in cinque minuti, 2

Bompiani, Milano

Eco, Umberto. Dalla periferia dell’impero

Eco, Umberto. Sette anni di desiderio

Mondadori, Milano

De Crescenzo, Luciano. Oi dialogoi: I dialoghi di Bellavista

Di Stefano, Antonio. Dottore, ho i dolori aromatici

Fratelli Fabbri Editori, Milano

Storia della letteratura italiana (în mai multe volume)

Dall’Oglio, Milano

Momigliano, Eucardio. Federico Barbarossa

Momigliano, Eucardio. Federico II di Svevia

Momigliano, Eucardio. Manfredi

Prezintă: Gracia Maria Barata

EDITURI DIN MAREA BRITANIE

Oxford University Press, Oxford

Bergonzi, Bernard. A Study in Greene

Currents of Change in English Language Teaching

Delahunty, Andrew. From bonbon to cha-cha: Oxford Dictionary to Foreign Words and Phrases

Sherrin, Ned. I Wish I’d said that: A Little Book of Humorous Quotations

Lycan, William G. Real Conditionals

Oxford Exam Excellence: Preparation for secondary school exams

Totally Weird and Wonderful Words

Cambridge university press, Cambridge, New York, Melbourne

Parrott, Martin. Grammar for English Language Teachers: With exercises and a key

Young, Tory. Studying English Literature: A Practical  Guide

Helbling Languages

Lindstromberg, Seth, Boers, Frank. Teaching Chunks of Language: From noticing to remembering

Puchta, Herbert, Rinvolucri, Mario. Multiple Intelligences in EFL: Exercises for secondary and adult students.

Prezintă: Elina Bolgarina

Edituri din Ucraina

Editura Promini

A. P. Konceakovskii. Были и легенды. Дома Турбиных

Editura Ваклер

Юрiй Мирошниченко, Сергей Удовiк. Русь-Украина. Становления державности.

Edituri din Rusia

Editura Muzeului de Stat „M. A. Bulgakov”

Мариетта Чудакова. Нехорошая лестница

Biblioteca Fondului Filantropic „M. A. Bulgakov”. Catalog

Prezintă: Alla Panici

12.00 La stand

Editura Draghiştea

Tudor Ţopa. Voievozii izbânzilor

Tudor Ţopa. Chiţcani pe Răut

Tudor Ţopa. Omul acţiunii

Tudor Ţopa, Nadejda Darie. Zberoaia pe apa Prutului

Raionul Ialoveni (alcătuitor Nicolae Schiţco)

Prezintă: Nicolae Schiţco

12.00 Sala de conferinţe

Editura Cartea Moldovei

Ion Ungureanu. Teatrul vieţii mele

Prezintă: Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Dorin Chirtoacă, Spiridon Vangheli, Ion Hadârcă, Rodica Iuncu

Editorialele istoriei: Publicistica lui M. Eminescu în lectura lui Ion Ungureanu, CD

Prezintă: Valeriu Saharneanu

Slide-film: Ion Ungureanu – actor, regizor, om de cultură

13.00 La stand

Editura Franc-Tireur (SUA)

Igor Ursenco. Apoptosium           

Prezintă:  Aliona Grati, Nina Carcinschi, Igor Ursenco

 Editura Herg Benet

Igor Ursenco. Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală, (antologie)

Igor Ursenco. Ego Bestiar

Prezintă: Aliona Grati, Nina Carcinschi, Igor Ursenco

Editura Mega (Cluj-Napoca)

Igor Ursenco. Retina akashică

Prezintă: Aliona Grati, Nina Carcinschi, Igor Ursenco

Editura Limes

Igor Ursenco. Clauza poeziei celei mai

favorizate în lirica maramureşeană şi

basarabeană contemporană

Igor Ursenco. “Logos”, tatăl meu: mama mea “Imago”

Prezintă: Aliona Grati, Nina Carcinschi, Igor Ursenco

Editura Eikon (Cluj-Napoca)

Igor Ursenco. Teo-e-retikon

Prezintă: Aliona Grati, Nina Carcinschi, Igor Ursenco

13.00 Sala de conferinţe

Editura Princeps

Romanţe de Constantin Rusnac

Prezintă: C. Rusnac

13.30 La stand

Editura Россмэн

Valeriu Pasat. Православие в Молдавии: власть, церковь, верующие

Prezintă: Vlad Pohilă

 14.30 Sala de conferinţe

Editura Biodova

Lansarea colecţiei Ideal

Prezintă: Vasile Căpăţână, Daniel Corbu

14.00 Sala nr. 1

Lecturi publice

Petru Cimpoeşu. Simion Liftnicul

Florin Năzărescu. Lampa cu căciulă

Lucian Dan Teodorescu. Circul nostru vă prezintă

Radu Preda. Bartolomeu Valeriu Anania: Un om de litere şi un om al Cuvântului

Moderatori: Petru Guran, Iurie Colesnic

14.30 La stand

Tipografia AŞM „Ştiinţa”

Valerian Ciobanu . AVE numele tău

Participă: Aliona Grati, Vlad Caraman, Aurelia Borzin,

Dumitru Crudu

15.00-20.00 Standul “Republica”

Videoproiecţie secvenţe Republica

Lectură: Andrei Burac

Prezentare Tiuk! Antologie de proză Klu!

Prezintă: Andrei Burac

Lectura autorilor:

Lansare de carte: În gura foametei de Alexei Vakulovski

Lectură de proză: Atelierul de scriere creativă. Vlad Ioviţă

Concert / Lectură performance

15.00 La stand

Tehnica-Info

Guţu Valentin. Electronica şi electrotehnica; Electronica; Dispozitiv de circulaţie

Biblioteca UTM. 3 biobibliografii ale oamenilor de ştiinţă: I. Bostan, T. Şişianu, A. Marin

I. Botez. Sudarea electrică; Lăcătuşeria

Prezintă: Alexandru Marin

15.30 Sala de conferinţe

Editura Художественная литература

Светлана Замлелова. Гностики и фарисеи

Prezintă: Gheorghi Kaiurov

Editura  Уральский рабочий

Дмитрий Нечаенко. Фабрика сновидений

Prezintă: Gheorghi Kaiurov

15.30 La stand

Editura Epigraf

Valeria Duca. Album

Prezintă: Oleg Bujor, Constantin I. Ciobanu, Nicolae Dabija

16.00 La stand

Editura Ştiinţa

Gheorghe V. Madan Scrieri. V. 1, 2.

Prezintă: Tamara Macovei, Mihai Papuc, Grigore Botezatu

3 septembrie

10.00 La stand

Editura Rezina

Tudor Iaşcenco. 30 de întrebări de-acasă

Prezintă: Tudor Iaşcenco

10.30  La stand

Tipografia Centrală

Tudor Angheli. Stelele căzute din cer  / Goktan duşan yildirlar

Prezintă: Tudor Angheli

11.00 La stand

Boris Vasiliev. Stalin mi-a furat copilăria

Prezintă: Nicolae Dabija

12.00 Sala de conferinţe

Gala Laureaţilor SIC 2011

PREMIILE SIC 2011

Marele Premiu „Coresi”

Editura anului

Tipografia anului

Cartea anului

Premiul „Ilie Gravorul”

Premii speciale

Premii Cele mai citite zece cărţi ale anului

JURIUL SIC  2011

Olga Bârlad, Ministerul Culturii

Maria Burlacu, Ministerul Educaţiei

Alexe Rău, BNRM

Mihai Cimpoi, Academia de Ştiinţe a Moldovei

Arcadie Suceveanu, Uniunea Scriitorilor

Vlad Pohilă, Primăria mun. Chişinău

Valeriu Herţa, Uniunea Artiştilor Plastici

Ana Bantoş, Uniunea Scriitorilor

Dumitru Crudu, Uniunea Scriitorilor

Secretar: Raisa Melnic

Preşedintele se alege la prima şedinţă a juriului.

Reproduceri din colectia de albume ale maeştrilor artei basarabene din secolul XX

This slideshow requires JavaScript.

Clădirea Bibliotecii Naționale din Chișinău

Acuarela “Răsculații” de Leonid Grigorașcenco

În lucrarea sa, Leonid Grigoraşcenco (1924-1995) a ajuns la o armonioasă combinaţie dintre diverse tehnici artistice și complexitatea compoziţiilor figurative. Fiind predecesorul tradiţiilor realiste în artă, artistul moldovean a lucrat în genul picturii istorice, picturii de șevalet și ilustrației de carte.

Giorgio Vasari – 500 de ani de la naştere

This slideshow requires JavaScript.

Giorgio Vasari s-a născut la 30 iulie 1511 în Arezzo (Toscana), fiu al lui Antonio Vasari şi al Maddalenei Tacci și a murit în 1574 la Florenţa, nu înainte de a se remarca ca pictor şi arhitect, dar mai ales ca primul istoric al artei în adevăratul sens al cuvântului. Vasari a început cursurile de artă la Florenţa, în cercul lui Andrea del Sarto, avându-i drept colegi pe elevii acestuia, Rosso şi Pontormo. În această perioadă Vasari nu a învăţat doar tot ce a putut despre arta şi diversele tehnici, dar a devenit mai ales un admirator înflăcărat al lui Michelangelo.  Viaţa sa ca artist a fost foarte agitată şi în acelaşi timp foarte productivă, împărţită între Florenţa şi Roma. Dar Vasari a fost mai ales un bun promotor şi impresar decât un artist, iar realizările sale în domeniul arhitectural au fost cu mult peste cele din domeniul picturii. Ucenicia artistică îşi începe pe lângă pictorul francez Guillaume Marcillat, autorul compoziţiilor pentru vitraliile Domului din Arezzo. În 1524 pleacă la Florenţa, unde lucrează în atelierul lui Andrea del Sarto şi în Academia de desen a lui Baccio Bandinelli. Începând cu anul 1529, frecventează împreună cu Francesco Salviati atelierul lui Raffaello da Brescia şi ia lecţii de oreficerie de la Vittore Ghiberti. Între anii 1536 şi 1539 călătoreşte prin diverse oraşe ale Italiei (Roma, Arezzo, Florenţa, Veneţia), realizând o serie de picturi, printre care portretul ducelui Alessandro de’ Medici, o compoziţie cu Naşterea Domnului pentru schitul din Camaldoli, alegoria pe tema Concepţiei Imaculate pentru biserica “St. Apostoli” din Florenţa. Giorgio Vasari  a devenit celebru prin lucrarea: “Vieţile celor mai renumiţi arhitecţi, pictori şi sculptori italieni, de la Cimabue până în timpurile noastre” (“Vite de’ più eccellenti architetti, pittori et scultori italiani, da Cimabue insino a’ tempi nostri”, 1550 şi 1568). A pictat  trei capele din palatul Vaticanului: Capella di San Michele, San Pietro Martire și Santo Stefano. Cele mai importante lucrări semnate de Vasari se găsesc astăzi la Florenţa (frescele din Palazzo Vecchio şi tablourile din muzee şi colecţii) şi Roma (Sala Regia de la Vatican şi frescele din Cancellaria), precum şi în muzeul din locuinţa artistului. Dar Vasari a jucat un rol important şi în promovarea artei inspirate de contrareformă, aşa cum se poate vedea din compoziţiile alegorice înfăţişând mai multe figuri marcante ale celebrei familii Medici. Ca pictor, Vasari a fost unul dintre cei mai prolifici ai perioadei sale, dar astăzi nu este considerat un talent deosebit, stilul său fiind prea marcat de manierism,  potrivit mai curând pentru compoziții decorative. Este mult mai apreciat şi astăzi ca arhitect, cea mai importantă creaţie a sa fiind Uffizi din Florenţa. A fost proiectantul şi decoratorul casei sale, care astăzi adăposteşte o parte din lucrări. Vasari a fost şi primul colecţionar serios de desene, folosindu-le în principal ca material pentru biografiile scrise de el, datorită informaţiilor privind procesul creativ.